spot_img
23.8 C
București
vineri, august 19, 2022
AcasăAnalizeCongresul Avocaților cere Ministerului Public să respecte deciziile CCR și critică Parlamentul

Congresul Avocaților cere Ministerului Public să respecte deciziile CCR și critică Parlamentul

-

REZOLUȚIA
CONGRESULUI AVOCAŢILOR din 17-18 iunie 2022
referitoare la 
separația puterilor în stat, respectarea Constituției, ordinii de drept, drepturilor și libertăților fundamentale

- Reclama -

Congresul Avocaților,

– Având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (1), (2) și (5) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, potrivit cărora:
”(1) În exercitarea profesiei avocatul este independent și se supune numai legii, statutului profesiei și codului deontologic.

(2) Avocatul promovează și apără drepturile, libertățile și interesele legitime ale omului.
(5) În exercitarea dreptului de 
apărare avocatul are dreptul și obligația de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiție, pentru un proces echitabil și într-un termen rezonabil”,

– Având în vedere prevederile art. 2 din Statutul profesiei de avocat, potrivit cărora:
”(1) Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea și apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor fizice și persoanelor juridice, de drept public și de drept privat.
(2) În exercitarea dreptului la 
apărare recunoscut și garantat de Constituția României, republicată, de lege, de pactele și de tratatele la care România este parte, avocatul are dreptul și obligația de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justiție, pentru un proces echitabil și soluționat într-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea părților”,

– Având în vedere prevederile art. 80 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, potrivit cărora: ’’Congresul avocaților este organul suprem de conducere a profesiei de avocat”;

– Având în vedere prevederile art. 18 alin. (7) din Regulamentul de organizare și funcționare a Uniunii Naționale a Barourilor din România (U.N.B.R.) și de desfășurare a ședințelor Consiliului U.N.B.R., potrivit cărora: ”Rezoluțiile șmoțiunile adoptate de Congres exprimă voința și punctele de vedere ale Corpului avocaților față de problemele de larg interes profesional pentru dezvoltarea profesiei, administrarea actului de justiție, realizarea separației puterilor în stat, apărarea avocaților”,

– Având în vedere dispozițiile art. 1 din Constituția României, potrivit cărora:
”(1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.
(3) România este stat de drept, democratic 
și social, în care demnitatea omului, drepturile șlibertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.
(4) Statul se 
organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă șjudecătorească – în cadrul democrației constituționale.
(5) În România, respectarea 
Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”,

– Având în vedere dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituția României, potrivit cărora deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii,

1

  1. constatând numărul semnificativ al deciziilor Curții Constituționale a României prin care numeroase texte din legi și ordonanțe adoptate de către Parlamentul sau Guvernul României au fost declarate neconstituționale;
  2. constatând că, până în prezent, Parlamentul României nu a pus în acord cu dispozițiile Constituției o serie de prevederi declarate neconstituționale, din legile și ordonanțele în vigoare (inclusiv norme din Codul Penal, Codul de Procedură Penală, Codul Civil și Codul de Procedură Civilă – care reprezintă norme de drept comun), ceea ce permite aplicarea neunitară a normelor de drept și crearea unei stări de insecuritate juridică;
  3. constatând că au existat situații concrete în care unii parlamentari și-au exercitat mandatul cu nesocotirea legii fundamentale, propunând și votând proiecte de lege care conțin norme neconstituționale sau care încalcă vădit principiul legalității și normele de tehnică legislativă;
  4. constatând că analiza unor proiecte de lege și propuneri legislative este formală în cadrul ședințelor comisiilor parlamentare, neexistând dezbateri reale cu privire la normele pe care acestea le conțin, atât în ceea ce privește conformitatea acestora cu Constituția, cât și în ceea ce privește impactul pe care îl generează după adoptarea și intrarea în vigoare;
  5. constatând că Guvernul României a emis un număr semnificativ de Ordonanțe de Urgență care conțin norme care afectează drepturile și libertățile fundamentale, cu încălcarea art. 115 alin. (4) și alin. (6) din Constituția României, fără a exista situații extraordinare a căror reglementare să nu poată fi amânată, Guvernul abuzând astfel de rolul de legiuitor pe calea delegării legislative și ignorând nepermis rezultatul referendumului prin care s-a interzis folosirea ordonanțelor de urgență în domeniul justiției;
  6. constatând că Parlamentul României a aprobat prin lege și ordonanțe de urgență adoptate de Guvern cu încălcarea Constituției sau care conțin norme neconstituționale;
  7. constatând că Înalta Curte de Casație și Justiție, în unele situații, își depășește rolul constituțional de interpretare și aplicare unitară a legii, asumându-și rol de legiuitor;
  8. constatând că există situații în care Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești nu respectă deciziile Curții Constituționale a României care sunt obligatorii, atât în privința dispozitivului, cât și considerentelor acestora, indiferent dacă soluția este de admitere sau de respingere a excepției de neconstituționalitate;
  9. constatând că nu este garantat, potrivit legii fundamentale, controlul judecătoresc real și efectiv al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ;
  10. constatând că există cazuri în care procurori din cadrul Ministerului Public își încalcă obligațiile constituționale de reprezentare a intereselor generale ale societății și apărare a ordinii de drept, drepturilor și libertăților cetățenilor, obligații prevăzute la art. 131 alin. (1) din Constituție;
  11. constatând că există situații în care procurori din cadrul Ministerului Public nu respectă deciziile Curții Constituționale a României, iar Procurorul General al României a emis circulare, dând indicații procurorilor să aplice legea contrar celor statuate de către Curtea Constituțională a României prin deciziile sale;
  12. constatând că există situații în care cele trei puteri în stat nu își exercită prerogativele și rolul constituțional și își arogă competențe conferite prin lege unei alte puteri, cu afectarea echilibrului dintre autoritatea legislativă, autoritatea executivă și autoritatea judecătorească, prin care se garantează funcționarea eficientă a democrației constituționale;

2

  1. constatând că la nivelul Curții Constituționale a României există cazuri în care perioada scursă de la înregistrarea unei excepții de neconstituționalitate și până la soluționarea acesteia este de circa 2-3 ani (perioadă în care litigiul în care a fost invocată excepția poate fi soluționat în mod definitiv, iar hotărârea pronunțată este executată), ceea ce afectează dreptul de acces efectiv la instanța de contencios constituțional;
  2. constatând că există situații în care dreptul de acces la justiție, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil sunt îngrădite;
  3. constatând că există situații în care avocații sunt supuși abuzurilor și presiunilor cu privire la activitățile pe care le desfășoară în exercitarea profesiei,CONGRESUL AVOCAŢILOR din 17-18 iunie 2022 adoptă prezentaREZOLUȚIE:

Solicităm tuturor celor trei puteri în stat să reintre în matca constituțională, să își exercite cu bunăcredință rolul și îndatoririle care le revin și să înceteze a-și mai aroga competențe care nu le-au fost conferite conform Constituției României.

  1. Solicităm senatorilor și deputaților din Parlamentul României:
    1. să își îndeplinească cu bunăcredință mandatul pe care l-au primit din parteacetățenilor;
    2. să adopte legi conforme cu Constituția României și să respecte principiileconstituționale, drepturile și libertățile fundamentale, precum și principiullegalității și normele de tehnică legislativă;
    3. să analizeze și să dezbată în mod real proiectele legislative în ședințele comisiilorparlamentare, inclusiv cu privire la conformitatea normelor cu Constituția șiimpactul pe care îl generează după adoptarea și intrarea lor în vigoare;
    4. să inițieze și să adopte proiecte de lege prin care să fie puse în acord cuConstituția toate textele declarate neconstituționale;
    5. să respingă ordonanțele de urgență adoptate de Guvernul României cuîncălcarea art. 115 alin. (4) și (6) din Constituția României;
    6. să adopte proiecte de lege prin care să fie respectat și întărit dreptul de acces lainstanță, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil;
    7. să adopte proiecte de lege prin care avocații să fie protejați împotrivaeventualelor abuzuri și presiuni în exercitarea profesiei;
    8. să adopte proiecte de lege prin care să fie garantat dreptul de acces efectiv șieficace al cetățenilor la instanța de contencios constituțional;
  2. Solicităm Guvernului României:
    1. să înceteze a mai legifera pe calea delegării legislative și a mai adopta ordonanțede urgență cu încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituția României;
    2. să înceteze a mai adopta ordonanțe de urgență care conțin norme ce afectează drepturi și libertăți fundamentale, cu încălcarea art. 115 alin. (6) din ConstituțiaRomâniei;
    3. să își exercite rolul de inițiator legislativ în cazul în care consideră că estenecesară intervenție legislativă în anumite domenii, supunând spre analiză 3

Parlamentului – ca unică autoritate legiuitoare a țării – proiectele de legi pe care le consideră necesare, cu respectarea tuturor normelor și principiilor de drept (legalității, transparenței și norme de tehnică legislativă);

  1. Solicităm Înaltei Curți de Casație și Justiție și celorlalte instanțe de judecată din România:
    1. să își îndeplinească rolul pe care îl au potrivit Constituției;
    2. să înfăptuiască justiția în numele legii, în mod independent și cu imparțialitate,să se supună numai legii, iar justiția să fie unică, imparțială și egală pentru toți;
    3. să respecte dreptul de acces la instanță, dreptul la apărare și dreptul la un procesechitabil;
    4. să își respecte rolul stabilit de art. 126 alin. (6) din Constituția României și săefectueze, în mod real și efectiv, controlul judecătoresc al actelor administrative;
    5. să respecte deciziile Curții Constituționale a României atât în privința dispozitivului, cât și a considerentelor acestora, indiferent dacă soluția este deadmitere sau de respingere a excepției de neconstituționalitate;
  2. Solicităm Ministerului Public:
    1. să respecte și să apere ordinea de drept, precum și drepturile și libertățiletuturor cetățenilor, inclusiv prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare;
    2. să respecte deciziile Curții Constituționale a României, de admitere sau de respingere a excepției de neconstituționalitate, atât în privința dispozitivului, câtși a considerentelor;
  3. Solicităm Consiliului Superior al Magistraturii să își respecte rolul de garant al independenței justiției, precum și rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale și să sancționeze judecătorii și procurorii atunci când aceștia, desfășurânduși activitatea cu nerespectarea legii și Constituției României, încalcă dreptul de acces la instanță, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil;
  4. Solicităm Curții Constituționale a României:
    1. să își exercite rolul de garant al supremației Constituției, să soluționezeexcepțiile de neconstituționalitate cu care este investită, în mod obiectiv șiimparțial, fără nicio influență;
    2. să întreprindă demersurile necesare pentru reducerea termenului desoluționare excepțiilor de neconstituționalitate cu care a fost investită și respectarea dreptului de acces efectiv și eficace la instanța de contencios constituțional;
  5. Încredințăm Președintelui Uniunii Naționale a Barourilor din România sarcina de a transmite prezenta rezoluție Parlamentului României, Guvernului României, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public și Curții Constituționale a României.

spot_img
- Advertisment -spot_img

Must Read

Sfârșitul șefei radioteleviziunii publice germane în șampanie și contracte dubioase de...

0
Pentru prima dată în mai bine de 70 de ani, un director al radioteleviziunii publice îşi încheie mandatul înainte de termen. Un scandal preocupă...