Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a făcut dezvăluiri marți seara pe facebook:
(…)În atenția jurnaliștilor de la RTV și Realitatea
Știu că unii dintre voi sunteți puși de patronii voștri, în mod direct sau prin intermediul șefilor voștri, să mă denigrați. Știu, de asemenea, că alții dintre voi o faceți ca să creșteți în ochii patronilor, din oportunism, fără ca aceștia să v-o ceară. Pentru cei dintâi am toată înțelegerea iar pentru ultimii tot disprețul. Mai există o categorie extrem de redusă care, neavând alte repere, se lasă antrenați de către cei din primele două categorii. Pentru aceștia din urmă fac următoarele precizări:
RTV
– Imediat după alegerile din 2009 sunt pus sub acuzare pentru două bilete de avion pe care le cumpărasem părinților lui Nicolae Popa;
– Mi se blochează toate conturile personale din țară și străinătate și conturile tuturor companiilor pe care le dețineam;
– O armată de funcționari cu legitimații de la ANAF ocupă sediul trustului Realitatea, unde paralizează întreaga activitate financiară și administrativă începând cu prima săptămână a lunii ianuarie 2010 până în septembrie 2010;
– Toți partenerii care cumpărau publicitate în entitățile grupului au primit atenționări și amenințări de tipul: “Dacă mai dați vreun leu la Realitatea, urmați voi!”
Pe acest fond îmi este prezentat Sebastian Ghiță, care se oferă să se ocupe de managementul trustului, ocupându-se și de finanțarea acestuia. Câteva luni mai târziu, Ghiță intră însoțit de circa 100 de țigani înarmați cu bâte și securi în sediul Realității, aflat la vremea aceea în Casa Presei Libere, îi dă afară pe cei mai importanți jurnaliști ai postului, Oana Stancu și Adrian Ursu, și anunță că din acel moment el este stăpânul, iar eu nu mai am voie să intru acolo și nici membrii CA-ului. Mă interesez și aflu că un anume Nelu Legiune este cel mai cunoscut și mai temut om de către lumea interlopă. Avea această faimă încă de pe vremea când asigura liniștea cunoscutului restaurant din Regie, Shorley. Îl contactez și acceptă să mă ajute. Împreună cu el mă deplasez la Casa Presei Libere și, fără să îndrăznească niciuna dintre gorilele lui Ghiță să ne oprească, urcăm în sediul Realității. Intrăm în biroul lui Ghiță. La vederea noastră începe să tremure de frică și, cu o voce subțire, întreabă cum am urcat. Trec peste alte detalii ale discuției și ajung la momentul în care îi spun lui Ghiță că dacă mai vrea să mențin contractul de management, Ion mă va reprezenta în calitate de reprezentant al acționarului și va superviza toate deciziile începând cu acel moment. Dacă nu-i convine, sunt dispus să reziliez contractul pe loc. În cel moment și-a făcut apariția un căpitan de poliție, care ne-a spus că este de la Poliția Capitalei și că a fost sesizat că spațiul televiziunii Realitatea a fost asaltat de o bandă de golani, care a pătruns cu forța în sediu. I-am spus căpitanului că banda de golani sunt doar eu și că am venit în spațiul închiriat de la stat de către televiziunea mea. În acel moment, Ghiță, care încetase să mai tremure după ce l-a văzut pe polițist, cu o voce plângăcioasă i se adresează căpitanului:
– Nu-i adevărat, a intrat cu forța peste mine și m-a amenințat. Sediul este închiriat de firma mea Asesoft.
Și scoate un contract în care spațiul unde Realitatea funcționa de mai bine de șapte ani apărea pe numele Asesoft. Fără a mai intra în alte detalii, după vreo oră de discuții reușesc să-mi impun decizia ca Ion să mă reprezinte și să supervizeze deciziile lui Ghiță. După vreo două luni are loc celebra înscenare din parcare, o tentativă de flagrant care i se înscenează lui Ion și care eșuează într-un ridicol atât de total, încât nici măcar instanța care face parte din „calmul tactic” al SRI n-a putut să-l rețină drept capăt de acuzare. Eu fac rost de probe irefutabile care demască întreaga mascaradă și, drept urmare, sunt condamnat împreună cu Ion pentru un șantaj care nu rezultă de nicăieri, mai mult chiar, fiind contrazis în totalitate de probele pe care le puteți găsi și azi la dosarul cauzei.
Aceasta este prima ticăloșie pe care patronul vostru a făcut-o în legătură cu Realitatea. Poate că unii dintre voi îl admiră pentru inteligența de care a dat dovadă băgând doi oameni nevinovați la pușcărie. În realitate, el n-are niciun merit. Întreaga operațiune a fost concepută de Maior și Coldea, folosind resursele departamentelor specilizate din cadrul SRI, pentru a îndeplini ordinele date de Băsescu. Ghiță n-a fost altceva decât un instrument, asumându-și ca prostul, din lăcomie și fără să-și dea seama, un risc uriaș.
A doua ticăloșie a fost atunci când Realitatea s-a mutat în sediul pe care îl are și astăzi. Prevalându-se de contractul încheiat în mod ilegal pe spațiul Realitatea din Casa Presei Libere, a refuzat să predea echipamentele care nu îi aparțineau, folosind toate aceste echipamente, precum și toate dotările tehnice aflate în acel sediu, pentru a lansa RTV.
Astăzi, când mă denigrați pentru a-i fi pe plac patronului vostru, o faceți pe dotările și echipamentele furate de la mine, o faceți pentru un ticălos complet lipsit de caracter. Valoarea bunurilor și amenajărilor de la acea dată depășea 40 milioane de euro. Patronul vostru nu este vreun băiat deștept ci este un instrument al securiștilor, hoț și destul de idiot încât să creadă că Maior l-ar putea ajuta în contul unor datorii trecute. Chiar dacă Maior era pe statul lui de plată, așa cum îi plăcea să se laude, greu de presupus că-și va băga pielea în saramură pentru unul ca Ghiță. La fel de improbabil este că tot circul mediatic făcut cu familia Cosma îl va ajuta. La ANAF se află un dosar în care sunt documentate evaziuni și spălări de bani la niște niveluri greu de imaginat, făcute de firmele lui Ghiță pe vremea când era cu numele în actele Asesoft. Acele fapte încă nu sunt prescrise și e greu de crezut că DNA-ul va închide ochii, urmare a șantajului cu nu știu ce filmuleț din nu știu ce vie.
Dat fiind faptul că într-o primă fază a recunoscut public că a fabricat probele în dosarul în care am fost condamnat, am decis să-i iert o parte din vină. După ce îmi va achita și banii pe care mi i-a furat, voi uita că există.
Realitatea
În viitoarea postare mă voi adresa și jurnaliștilor de la Realitatea, spunându-le cine sunt cu adevărat cei care se dau patroni acolo. Despre cum au ajuns în poziția asta se va putea vedea în actul de sesizare a instanței care urmează să fie făcut de către DNA.