Castelul Bay din Treznea, o construcţie în stil neo-baroc ridicată la jumătatea secolului al XIX-lea, declasat din lista monumentelor istorice în 2019, s-a prăbuşit în totalitate din cauza precipitaţiilor din ultima perioadă, potrivit primarului comunei, Cristian Oros.
Dispariţia fizică a fostului monument istoric a fost semnalată pe contul său de Facebook de către Horaţiu Cociş, cercetător în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, cel care a realizat în toamna anului trecut o scanare 3D a clădirilor aflate încă în picioare la data respectivă, în cadrul programului Pixels for Heritage, realizat de muzeu, în parteneriat cu Institutul Naţional al Patrimoniului (INP).
Potrivit prezentării ce însoţeşte imaginea 3D a castelului Bay, acesta a fost proprietate a familiei grofului Ferencz Bay, fiind vorba de o construcţie în stil neo-baroc, ridicată la jumătatea secolului al XIX-lea. Din punct de vedere arhitectural, castelul a avut două corpuri principale şi mai multe turnuri, corpurile fiind legate între ele de o replică a punţii suspinelor din Veneţia. După fuga din 1944 a grofului Ferencz Bay, considerat de localnici ca responsabil pentru masacrul horthyst din 9 septembrie 1940, castelul este transformat în sediu CAP. În perioada imediat următoare anului 1990, castelul a intrat într-un proces rapid de degradare, o expertiză din 2018 arătând că mai era în picioare doar 9% din construcţia iniţială.
„Ura, absurdul, inconştienţa, incultura şi dezinteresul postdecembrist de la centru la periferie au învins. Ceea ce a fost odată castelul Bay din Treznea, ridicat undeva spre mijlocul secolului al 19-lea, a ajuns o grămadă de moloz. Unic prin elementele arhitecturale, nedorit din cauza participării sale pasive la un episod local sângeros, castelul a fost subiectul şi obiectul unei distrugeri lente, dar dorite”, precizează Horaţiu Cociş, în postarea menţionată.
Acesta a declarat, pentru AGERPRES, că nu a dorit ca postarea să fie percepută ca un reproş pentru autorităţi sau pentru cineva anume, ci doar semnalarea unei stări de fapt, existentă şi în cazul altor monumente istorice din judeţe sau din ţară.
„Declasarea monumentului e un precedent periculos. Se putea încerca măcar o conservare a ceea ce a rămas din castel. Nu e firesc să dai vina pe o clădire pentru ce s-a întâmplat în 1944″, a adăugat cercetătorul.