Cancelarul german Angela Merkel și-a reiterat joi, la Sarajevo, opoziția față de o ‘reducere’ a datoriei grecești, în condițiile în care Fondul Monetar Internațional (FMI) a estimat din contră, miercuri, că o restructurare a datoriei Atenei este ‘necesară’, informează AFP.
‘Am spus că o reducere în sens clasic (a datoriei) este, pentru mine, în afara discuției. Iar aceasta nu s-a schimbat de alaltăieri (marți, de la summitul zonei euro de la Bruxelles) până astăzi’, a spus în timpul unei conferințe de presă cancelarul federal german, aflat într-un turneu diplomatic în Balcani.
Atena, care are timp până la orele 22.00 GMT (24.00 ora locală) să prezinte planul său de reformă, cere o reducere a datoriei Greciei, care se ridică în prezent la 320 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 180% din PIB-ul țării.
CITITI SI: LOVITURA IN TRAGEDIA GRECEASCA: FMI CERE ANULAREA UNEI PARTI DIN DATORIA ATENEI
Joi si presedintele Consiliului European a sustinut pozitia FMI.
CITITI SI:SE SCHIMBA SOARTA GRECIEI: Dupa FMI si Comisia Europeana o lasa mai usor cu datoriile Atenei
Acordul Greciei cu creditorii privind programul de reforme ar trebui să includă şi o înţelegere referitoare la sustenabilitatea datoriilor, a declarat joi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, într-o conferinţă de presă.
CITITI SI:Obama, presiuni la Merkel pentru Grecia
„Va transforma Merkel Grecia într-un stat paria?”, întreabă provocator magazinul politic „Newsweek”. Iar CNBC prezice: „Germania va fi cea care va avea de pierdut, nu Grecia.” Postul de televiziune își justifică afirmația printr-o declarație actuală a câștigătorului premiului Nobel pentru Economie Joseph E. Stiglitz: „Germania este problema, nu Grecia“. Vocile critice la adresa Germaniei s-au înmulțit în mass-media de peste Ocean odată cu escaladarea crizei elene. „Puterea germană polarizează Europa”, a titrat marți influentul „Wall Street Journal”, care îl citează în articolul său pe spaniolul Pablo Iglesias, critic al austerității promovate de Berlin: „Nu vrem să devenim colonie germană.”, transmite Deutsche Welle.
Iar Paul Krugman, influentă voce de stânga în paginile „New York Times”, cere emfatic într-un comentariu: „Opriți hemoragia!”
Krugman îi compară pe Angela Merkel și pe ceilalți lideri europeni cu medicii din Evul Mediu, care tratau pacienții prin lăsare de sânge. În cazul pacientului Grecia, situația nu s-ar îmbunătăți prin acest procedeu, din contră, suferința doar sporește.
Tonuri la fel de critice la adresa Germaniei vin și din direcția Wall Street. În blogul financiar „Zero Hedge”, care analizează evoluțiile bursiere, se face legătura între Merkel și tratatele de la Versailles. În toată criza elenă ar fi vorba de fapt doar de hegemonia germană.
Delegația germană, condusă de Hermann Josef Abs, semnează la Londra la 27 februarie 1953, un acord de reeșalonare a datoriilor Germaniei„New York Times” arată că, în ceea ce privește iertarea de datorii germanii au uitat deja lecția din propria istorie. Sub o fotografie din 1953, a unei delegații germane conduse de bancherul Hermann Josef Abs, care semna la Londra un acord de reeșalonare a datoriilor, se găsește următorul comentariu: „Principalul creditor, care le cere azi grecilor să plătească pentru risipa din trecut, a profitat mai demult la rândul său de condiții blânde la propriile datorii.” Dintr-o singură mișcare de stilou, datoriile germane au fost atunci reduse la jumătate, scrie cotidianul new-yorkez. Și nu uită nici să amintească că, tot atunci, printre creditorii atât de generoși ai Germaniei s-a aflat o țară atât de criticată azi de germani: Grecia.
