Italia, redevenită de stânga, vrea sancționarea financiară a țărilor care nu vor să primească migranți: VIZATE ȚĂRILE DIN EST

0
17
HORGOS, SERBIA - SEPTEMBER 16: Migrants throw rocks and other objects at Hungarian riot police as they try to break the border post gate and pull down the razor wire fence on September 16, 2015 in Horgos, Serbia. Hungary has introduced tough new laws to administer the influx of migrants and has declared a state of emergency in two of it's counties close to the border. The new laws have created a dead end for migrants arriving at the Horgos frontier post, resulting in clashes with migrants and Hungarian police. (Photo by Christopher Furlong/Getty Images)

Premierul italian Giuseppe Conte a cerut din nou miercuri, într-o discuţie cu viitoarea şefă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca migranţii ce debarcă în Italia după ce au traversat Mediterana să fie transferaţi către alte state ale UE, iar dacă acestea din urmă nu acceptă, să fie sancţionate financiar, relatează agenţiile Reuters şi DPA.

Giuseppe Conte a spus că doreşte stabilirea unui mecanism de redistribuire ”substanţială” a migranţilor, dar a admis că unele state membre ale UE, mai ales ţări din Est precum Polonia şi Ungaria, s-ar putea opune din nou acestui demers, după ce în anii trecuţi au fost blocate în acest mod iniţiative similare. Astfel de ţări, care nu doresc să participe la un sistem de relocare, trebuie ”să sufere mult financiar”, a mai spus premierul italian, fără să intre în detalii.

La nivelul Uniunii Europene a fost adoptat în 2015 un mecanism al cotelor obligatorii de refugiaţi, care însă a avut rezultate sub aşteptările Bruxelles-ului. Cu toate acestea, Parlamentul European a votat favorabil în noiembrie 2017 o nouă iniţiativă a Comisiei Europene privind instituirea unor cote obligatorii permanente şi automate pentru relocarea în statele UE a tuturor refugiaţilor care ar ajunge în viitor în blocul comunitar, iniţiativă ce cuprinde şi sancţiuni împotriva ţărilor care nu acceptă aceste cote, cum ar fi reducerea fondurilor europene.

Dar de atunci nu s-a mai avansat în acest plan care a provocat divergenţe în interiorul UE, mai ales din cauza opoziţiei ţărilor Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia), care acuză Bruxelles-ul şi statele vest-europene că promovează o politică de încurajare a migraţiei ilegale şi că le-au impus împotriva voinţei lor cotele din 2015, pe care de altfel nicio ţară din Grupul de la Vişegrad nu le-a aplicat.

Chestiunea va fi rediscutată la o reuniune europeană ce se va desfăşura în Malta pe 23 septembrie, după ce o recentă iniţiativă comună franco-germană a înregistrat progrese limitate, inclusiv din cauza faptului că Italia şi Malta au refuzat ca în cadrul unui mecanism de redistribuire a migranţilor aceste ţări să rămână principalele puncte de debarcare a lor în zona Mediteranei.

La întâlnirea de miercuri cu premierul italian, Ursula Von der Leyen a apreciat la rândul ei că regulile UE privind politica de azil, cuprinse în ”Regulamentul Dublin”, au nevoie de o revizuire.