Când o dronă navală ucraineană a ajuns în apele Greciei, Atena a transmis o notă oficială de protest. A vorbit despre pericol pentru navigația civilă, despre riscuri pentru vieți omenești, despre prejudicii aduse securității naționale și a cerut ferm și explicit Ucrainei să se abțină pe viitor de la acte similare. Mai mult, a precizat că “dreptul Ucrainei la autoapărare nu poate justifica asemenea acțiuni”. Kievul și-a prezentat neîntârziat scuzele.Când o dronă navală ucraineană încărcată cu explozibil a ajuns până în Portul Constanța și a explodat pe teritoriul României, reacția președintelui Nicușor Dan a fost să explice că “Ucraina este țara agresată”, că “responsabilul este Rusia” și că Ucraina “se apără cum reușește”, a scris pe Facebook fostul șef al SIE Silviu Predoiu.
Grecia, prin autoritățile sale, s-a comportat ca un stat care își apără interesele. România oficială a fost mult mai preocupată să găsească justificări pentru Ucraina și nu să pună întrebările incomode. Întrebări care există, și nu sunt puține. Scuzele prezentate Greciei de către Kiev nu sunt un gest diplomatic de curtoazie. Sunt o recunoaștere explicită că drone navale ucrainene operau militar dincolo de zona imediată a conflictului urmărind să realizeze provocări pe teritoriul unui terț stat. Iar dacă ce s-a întâmplat în Grecia nu a fost accident atunci Constanța are nevoie de răspunsuri, nu de circumstanțe atenuante. Căci o dronă navală nu ajunge într-un port NATO după un traseu complex fără ca cineva să se întrebe cum a fost posibil și cine poartă responsabilitatea. Diferența este simplă: Grecia a cerut explicații Ucrainei. România pare preocupată să ofere explicații în locul Ucrainei. Iar dacă mâine o nouă dronă explozivă ajunge din nou într-un port românesc, cetățenii vor aștepta de la președintele României să explice ce s-a întâmplat cu România — nu să pledeze pentru cel care a trimis drona, mai spune Predoiu.
