Rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti (UPB), Mihnea Costoiu, a declarat duminică, pentru AGERPRES, că România a pierdut definitiv statutul de membru fondator al Extreme Light Infrastructure Delivery Consortium / European Research Infrastructure Consortium, deşi a fost prima ţară care a demarat proiectul.
„În ultimii doi, trei, patru ani lucrurile s-au r schimbat fundamental tocmai că am înlocuit specialiştii. (…) Am înlocuit oamenii care sunt în stare să poarte, au fost în stare să poarte un dialog instituţional politic pe politica ştiinţei, la acest lucru măefer, cu oameni care nu sunt din domeniu, cu tot felul de filozofi, fără să vreau să jignesc, sunt oameni poate valabili în domeniul lor, dar care nu au niciun fel de legătură cu domeniul şi acest lucru a dus la o incapacitate de a dialoga cu reprezentanţii ştiinţifici din ELI DC şi din Europa (…) Din nefericire, faptul că oameni care nu se pricep sunt de ceva perioadă în dialog cu partenerii noştri europeni a scăzut încrederea la zero până când această încredere şi acest minim fir de legătură s-a rupt. Astăzi România a pierdut ceva ce nu mai poate câştiga niciodată, chiar dacă oficialii spun altceva, şi anume statutul de membru fondator. Acum vorbim de posibilitatea ca România să devină observator, ori România nu este observator, România este fondator al acestui DC. Aşa am plecat până când încrederea s-a rupt”, a spus Mihnea Costoiu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării.
Potrivit acestuia, România nu va mai putea câştiga „niciodată” statutul de membru fondator.
„A fost un efort constant din 2007 până astăzi pentru a ajunge cu proiectul în această fază şi printr-o neglijenţă am ajuns să pierdem contactul cu lumea ştiinţifică internaţională. Chiar dacă decidenţii de la Bucureşti vor conştientiza lovitura pe care România primit-o… Chiar dacă vor conştientiza şi vor face paşii necesari, România nu va mai putea câştiga niciodată statutul de fondator. Fondatori sunt astăzi Ungaria şi Cehia. Suntem cu câţiva observatori, nici măcar observatori nu am fost primiţi, adică nici măcar să stăm în spate, nu la masă ci undeva în cameră, ca să fiu plastic, nu am fost primiţi. Nu suntem lăsaţi nici măcar în curtea casei, undeva pe stradă şi aflăm din ziare, din comunicări publice ceea ce se întâmplă în interiorul discuţiilor. Este o lovitură pentru noi, cei care am construit acest proiect, este o durere foarte mare”, a afirmat Costoiu.
El consideră că laserul are nevoie de finanţare pentru mentenanţă, pentru a susţine experimentele.
Rectorul UPB a precizat că România a fost prima ţară din cele trei care a demarat proiectul în 2013, moment în care era „vârful de lance”.
„2013 a însemnat momentul demarării proiectului. Prima ţară care demara proiectul era România. (…) Noi am început dialogul pentru ELI Delivery Consortium, noi am început proiectul, noi am fost vârful de lance la Comisie (n.r. Comisia Europeană) şi aşa mai departe. (…) În 2013 România era ţara care începuse prima proiectul din cadrul celor trei ţări participante la proiectul european – vorbim de Ungaria şi Cehia. Noi am lansat în 2013 deja construcţia. Am avut onoarea în calitate de ministru să inaugurez lucrările alături de comisarul european pentru politică regională Johannes Han, astăzi comisar pentru buget, alături de toate forţele politice, pentru că la vremea respectivă am făcut un apel la toate forţele politice să sprijine aceste proiect. Am invitat la inaugurarea şantierului absolut toţi participanţii, în orice cotă să spun aşa, la sprijinirea acestui proiect indiferent de culoarea politică pe care o aveau sau au avut-o la momentul respectiv”, a afirmat rectorul UPB.