Într-o atmosferă tensionată politic, intern şi internaţional, statele din Balcani au pornit un război comercial, cu Croaţia într-o tabără şi Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia şi Muntenegru în cealaltă. Serbia a fost prima care a contraatacat Croaţia, în timp ce ceilalţi aliaţi aşteaptă răspunsul la un ultimatum, scrie Ziarul Financiar.
Zilele trecute, Croaţia a celebrat succesul Operaţiuni Furtuna, o operaţiune militară din războiul croat pentru independenţă din 1991-1995 contra a ceea ce croaţii numesc rebeli sârbi. Sârbii au plâns sutele de morţi şi sutele de mii de exilaţi, victimele a ceea ce ei percep a fi o operaţiune croată de epurare etnică.
Croaţia este acum un stat independent, membru al Uniunii Europene, dar care nu are încă graniţe clare cu vecina Bosnia. Ar vrea să construiască un pod care să lege partea continentală a ţării de o peninsulă, dar Bosnia se opune pentru că podul ar trece peste apele sale teritoriale şi ar bloca singurul acces pe care-l are la mare. Partidul aflat la guvernare în Bosnia a promis că va opri construirea controversatului pod Peljesac, care ar oferi Croaţiei o legătură terestră continuă spre peninsula Peljesac ocolind teritoriul bosniac. „Nicio ameninţare nu poate pune în pericol construirea podului, având în vedere că CE a aprobat pe 7 iunie proiectul. Nu există niciun acord internaţional, niciun contract şi nimic care să împiedice construirea podului“, a declarat ca răspuns la opoziţia bosniacă Gabrijela Zalac, ministrul croat al dezvoltării regionale. Disputa continuă din 2007.
Acestea sunt doar câteva din disputele care tulbură liniştea Balcanilor şi reprezintă contextul în care Croaţia şi Serbia s-au angajat într-un război comercial, iar Bosnia şi Herţegovina, Macedonia şi Muntenegru se pregătesc şi ele să intervină. Conflictul a început în iulie, când Croaţia a majorat taxele pentru controalele fitosanitare la importul anumitor produse agricole din state non-UE cu circa 220%, notează Reuters. Decizia a fost argumentată prin respectarea standardelor UE şi protejarea consumatorilor. Principalele ţări afectate sunt vecinii balcanici. Economiştii spun că acţiunea Croaţiei are ca scop protejarea producătorilor agricoli de importurile mai ieftine.
Serbia a reacţionat prompt, introducând de sâmbătă controale mai riguroase pentru toate produsele croate, inclusiv alimente. De aceea, aceste produse nu vor fi prezente pe piaţa sârbă în următoarele 30 de zile, scria Index.hr pe 6 august. Administraţia vamală sârbă a primit permisiunea de a efectua, pe lângă controale fitosanitare şi veterinare, analize de laborator pentru toate produsele. Această procedură durează o lună, astfel că multe produse vor fi blocate în depozite. Presa sârbă scrie că autorităţile vamale au primit ordin să acţioneze în privinţa fructelor şi legumelor cu 10 zile înainte de anunţul de pe 6 august. Între timp, cantităţi mari de fructe şi legume importate din Croaţia s-au stricat.
„În ceea ce priveşte carnea, produsele din carne, laptele şi îngheţata, care ar fi trebuit să ajungă pe rafturile supermarketurilor sârbe, magazinele nu le vor primi“, a afirmat o sursă din administraţia vamală sârbă. Sursa a adăugat că planul a fost pus la punct de ministerul sârb al agriculturii. „Astfel de reacţie îi afectează enorm pe croaţi. Oamnii lor de afaceri ajung la noi pentru a găsi moduri de a le proteja produsele“, a adăugat aceasta.
Ministrul sârb al agriculturii a confirmat indirect informaţiile. „Am luat măsuri pentru protejarea ţării noastre“, a spus ministrul Branislav Nedimovici.
Ministrul sârb al comerţului a avertizat că Serbia îşi poate intensifica verificările. Majoritatea ţărilor din Balcani importă din Croaţia mai mult decât exportă.
Între timp, Bosnia, Macedonia, Muntenegru şi Serbia au emis un ultimatum în privinţa acţiunilor Croaţiei după ce oficiali guvernamentali s-au întâlnit la Sarajevo, capital bosniacă, pentru a discuta problema.
Vecinii Croaţiei „nu vor să intre într-o spirală a măsurilor şi contramăsurilor“, dar vor fi forţate să o facă dacă „Croaţia nu revine la nivelurile anterioare ale taxelor până la sfârşitul acestei săptămâni“ , a declarat ministrul sârb Ljajic.
Guvernul croat a majorat de la 12 euro la 270 de euro taxa pentru certificatul de conformitate pentru piaţa croată.
Ljajic a descris noile taxe de import ca fiind „absolut protecţioniste în sensul economic“ şi „nu în spiritual relaţiilor bune între vecini“.
Statele balcanice spun că noua politică a Croaţiei le încalcă acordurile de preaderare la UE, care le garantează acces egal la pieţe, potrivit Reuters. Bosnia, Macedonia, Muntenegru şi Serbia nu sunt membre ale UE. Croaţia a aderat în 2013.
