Hans Joerg Schelling, ministrul de finanţe al Austriei, susţine că problema refugiaţilor este mult mai gravă decât a fost Grecia şi va costa mult mai mult pentru a putea fi rezolvată, iar în cazul în care nu se vor găsi soluţii rapide, acest lucru va duce la creşterea naţionalismului, scrie Ziarul Financiar.
”Pentru a rezolva criza din Grecia am avut 21 de întâlniri într-un an. Aş vrea să văd 21 de întâlniri şi a miniştrilor de interne pentru a găsi soluţii la criza refugiaţilor”, a declarat el în deschiderea conferinţei Euromoney din acest an, unde a fost invitatul special.
Criza refugiaţilor a destabilizat burghezul continent, iar Germania, Austria şi Suedia au ajuns principalele ţări de destinaţii pentru refugiaţii din Siria sau din celelalte ţări arabe care se confruntă cu războiul.
Într-un an în Europa au intrat peste 1,4 mil. de refugiaţi, care pot fi foarte greu absorbiţi, a adăugat el.
”Dacă nu rezolvăm această criză vom avea probleme cu naţionalismul”. Trebuie să găsim o soluţie în următoarele luni. Europa, care de-abia a ieşit din criza economică şi financiară care a venit din 2008 încoace, se confruntă cu o problemă la care nu are soluţii. Criza refugiaţilor reprezintă în acest moment principala sursă de destabilizare economică pentru bătrânul continent, care încearcă să găsească noi motoare de creştere.
Tema discursului ministrului austriac a fost ”Unfinished business în the European Union”. Căderea comunismului a reprezentat o oportunitate extraordinară pentru Europa Occidentală şi pentru Austria de se extinde şi de a găsi noi zone de creştere economică.
Germania este principalul partener comercial al României, iar Austria, o ţară mult mai mică, a ajuns principalul investitor, controlând sistemul bancar prin BCR cu Erste, Raiffeisen, Unicredit Bank Austria; controlează petrolul: a doua companie din România şi au expuneri puternice în retail, construcţii şi în asigurări.
Ministrul Schelling spune că Europa trebuie să găsească alte resurse de creştere, iar acest lucru nu se poate decât prin politici comune, începând de la cele din sistemul bancar, garantarea depozitelor, până la politică externă.
”Unde vrem să fim peste 5 ani? Trebuie să răspundem la această întrebare. Trebuie să avem o politică comună la nivelul Uniunii Europene pentru a aduce stabilitate şi creştere economică”.
Europa Centrală şi de Est încearcă să recupereze decalajele faţă de Europa Occidentală, dar are nevoie de mai multă susţinere şi de mai multe investiţii. Criza a redus ritmul de creştere, iar resursele de finanţare care veneau din Vest către Est s-au topit.
Spre exemplu, băncile austriece îşi repatriază liniile de finanţare, pentru a-şi reduce expunerea astfel încât să nu se ajungă la destabilizarea propriului sistem bancar.
