Reportajul din L’Express începe la Iaşi, într-o cafenea frecventată de studenţii francezi de acolo. «Sunt 600, primiţi cu braţele deschise de români după ce la ei acasă, în Franţa, cei mai mulţi şi-au ratat examenul de trecere din anul întâi în doi. România este deci pentru ei o a doua şansă : nu tu examen, nici măcar unul oral. Trebuie doar să completezi un dosar şi să-ţi alegi filiera : medicină generală, dentară, veterinară sau farmacie. Notele la bac sunt hotărâtoare şi o experienţă în domeniul umanitar este un plus. In rest, selecţia nu este aspră : din 170 de dosare primite anul acesta, 150 – cota maximă admisă de autorităţi – au fost acceptate » ne spun cei doi confraţi de la L’Express, autorii reportajului.
O dată admişi, studenţii mai trebuie apoi să plătească : 5 mii de euro pe an, cu alte cuvinte 30.000 de euro pentru cei 6 ani de studii. «E mult dar nu disuasiv» notează L’Express. Nu-i deci de mirare că actualmente la Iaşi dar şi la Cluj, Timişoara şi Arad există în total 2.135 de studenţi francezi, cu 120 mai mulţi decât în anul precedent. Toată această lume nu doar plăteşte studiile dar şi închiriază apartamente, ies serile, cumpără produse – pe scurt, «aduc anual milioane de euro» spune primarul Iaşului. Care, pentru a atrage şi mai mulţi tineri, promite investiţii în toate direcţiile.
Cursurile le sunt evident predate francezilor în limba lor maternă dar «mai bine este să înveţi şi româna, obligatorie în ciclul doi de studii ca să poţi vorbi cu pacientul şi pune un diagnostic» ne mai spun autorii articolului. Cei care nu vorbesc româna la sfârşitul studiilor – foarte puţini – sunt picaţi la examenul final. Aproape 90% dintre francezii prezenţi îşi termină însă cu bine studiile şi se reîntorc acasă.
Unde e problema, de ce vorbeşte L’Express despre «scandalul filierei româneşti»?
Odată reveniţi în patrie, francezii dau aici aşa-zisul examen ECN – probele clasice naţionale. Ele sunt obligatorii pentru toţi studenţii de la medicină care au terminat şase ani de facultate. Acest examen le permite să fie repartizaţi, în funcţie de note, pe specialiţăţi şi zone geografice. Candidatul care ia o notă mică, chiar şi foarte proastă, nu este eliminat ci doar se va regăsi într-o regiune puţin cotată şi într-o specialitate puţin căutată de ceilalţi. Cu alte cuvinte, graţie echivalenţelor diplomelor europene, el este sigur că va găsi un post în Franţa fără să fi fost vreodată chestionat despre competenţele sale de un medic sau profesor din Hexagon. «Este singurul examen din lume la care poţi să promovezi chiar şi cu un zero» deplânge un membru al Academiei de medicină din Franţa. Acesta spune că studenţii francezi veniţi din România nu au nivelul necesar. «Doar un sfert dintre ei a obţinut media naţională în 2014 la probele ECN iar un an mai târziu, doar 10 la sută depăşiseră media !» Problema este cu atât mai mare cu cât aceşti studenţi sunt tot mai numeroşi.
«La faţa locului, în România, studenţii francezi recunosc acest lucru, faptul că în Franţa ocupă întotdeauna locuri din josul clasamentului. Diferendul a creat dealtfel şi drame în rândul comunităţii franceze de acolo. In 2015, doi studenţi francezi s-ar fi sinucis la Cluj, printre altele de teamă să nu ia note proaste la probele clasice naţionale sau să nu fie prost văzuţi de cei de acasă» ne reaminteşte L’Express.
Cum sunt cu adevărat primiţi în Franţa tinerii absolvenţi din România?
E adevărat că în februarie anul trecut, într-un spital din periferia Parisului, trei interni stagiari, formaţi în România, fuseseră excluşi pentru incompetenţă. Alţi şefi de clinici din Franţa interogaţi de L’Express refuză să vorbească despre «falşii doctori» veniţi din România sau despre scandalurile de corupţie care au zdruncinat recent universitatea din Iaşi. In fine, alţii, medici formaţi în România şi care s-au integrat bine aici, povestesc că au unele probleme cu aparatele foarte sofisticate – absente sau prea puţine în spitalele româneşti – dar că în schimb se descurcă foarte bine la examenele clinice întrucât au fost în contact foarte repede cu pacienţii în timpul studiilor.
«In contact cu bolnavii au fost repede şi studenţii de la stomatologie» mai notează revista francză care ne spune că autorităţile sanitare de la Paris se gândesc serios să modifice actualul sistem de numerus clausus în vigoare – care fixează anual un număr maxim de studenţi. Trebuie ştiut că în Franţa, în 2015, potrivit cifrelor oficiale, un dentist din trei îşi obţinuse diploma în străinătate, din care 46% în România. In curând, 545 de tineri dentişti francezi se vor reîntoarce acasă fără să dea vreun examen aici. In zonele din Franţa unde are loc o «deşertificare medicală», responsabilii vor fi mai puţin exigenţi. Dovadă că o delegaţie din departamentul Sarthe – al fostului premier François Fillon – s-a dus recent la Cluj ca să-i atragă pe viitorii absolvenţi. Contra unei burse de 26.000 de euro, viitorii diplomaţi se angajează să stea cel puţin 5 ani în departament. Peste o sută de contracte au fost astfel semnate – atât de viitori generalişti cât şi de viitori dentişti. Lucru benefic pentru Sarthe unde cam tot atâţia medici vor ieşi la pensie în următorii ani. «Cu alte cuvinte, studenţii francezi din România ar putea avea încă multe zile frumoase în perspectivă iar acest lucru a fost bine înţeles de autorităţile române» conchid Charles Haquet şi Iulia Badea-Guéritée lunga lor anchetă din L’Express.
