- Reclama -
de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics
S-au împlinit azi 13 zile de cînd în spațiul public a explodat, pe 18 martie, primul incident antisemit îndreptat împotriva marii actrițe Maia Morgenstern, relatat de ea însăși pe Facebook și se conturează deja un imens semn de întrebare. De ce artista refuză de două săptămîni, deși i s-a solicitat public asta, să dea în vileag numele autorului comentariului antisemit la adresa ei. Un răspuns simplu ar fi: pentru că sunt indicii că totul a fost o invenție a artistei.
Să reamintim faptele, pe scurt.
Pe 18 martie, marea artistă postează un text pe Facebook în care relatează un incident grav petrecut în ziua respectivă la o mare întrunire a responsabililor din cultura bucureșteană. Mai exact, puțin înaintea ședinței, unul dintre oficialii prezenți le spune altora, de față cu actrița, ”Hai să o facem așa, jidănește!”.
”Am încremenit. Ce-ați spus?
Răspunsul a venit prompt, relaxat:
Hai, nu te mai supăra. Am spus așa în glumă…
Nu, nu pot accepta. Nu din partea unor oameni de cultură. Nu din partea oficialităților.
Și nimeni nu părea sa fie deranjat. Ba chiar am ajuns să mă simt eu deplasată.
Nu. Nu accept. E grav. E urât. Sunt rănită. Tremur” a scris actrița, director, totodată, al Teatrului Evreiesc de Stat.
Există un element foarte interesant al poveștii.
Într-un comentariu postat la propriul material, Morgenstern furnizează un element concret al relatării:
”Nici măcar nu vorbeau cu mine. Așa, între dânșii. Iar doamna director direcția cultură PMB, nicio reacție. Nici măcar când am atras atenția”.
De aici situația devine explozivă, pentru că ”doamna director”, mai precis Liliana Fedorca, directorul direcției Cultură din Primăria Generală, e cît se poate de tranșantă și afirmă azi, pentru Inpolitics, că incidentul relatat de Maia Morgenstern nu a existat și nimeni dintre participanți nu știe de el.
Fedorca spune că ar fi reacționat din capul locului, dar nu a avut cunoștință pînă azi, cînd a aflat de la Inpolitics, de faptul că Morgenstern a făcut referire la ea.
”În ziua respectivă, la Teatrul Țăndărică din București a avut loc o dezbatere pe probleme de cultură la care au participat absolut toți directorii celor 14 teatre bucureștene aflate în portofoliul Primăriei Generale, plus cei ai Circului de stat și ai Operei Comice pentru copii. Nu am cunoștință să fi existat incidentul relatat de doamna Morgenstern, am aflat de el abia în seara acelei zile, cînd o cunoștință mi-a semnalat postarea dînsei de pe Facebook. Am luat ulterior legătura cu mai mulți dintre directorii care participaseră la întrunire și niciunul nu știa absolut nimic. Doamna Morgenstern a luat cuvîntul la acele discuții, în calitate de director de teatru, dar nu a pomenit nici atunci nimic despre incidentul de dinaintea începerii ședinței. Nu am vorbit cu dumneaei absolut deloc în acea zi, de fapt, nu am mai vorbit de ceva vreme, deci relatarea dînsei că mi-a sesizat incidentul antisemit nu e reală. Mi se pare foarte ciudată atitudinea dînsei, am să o contactez astăzi și am să îi solicit explicații, pentru că m-am trezit implicată într-un eveniment de care nimeni nu pare să aibă habar în afara doamnei Morgenstern” ne-a declarat în exclusivitate directoarea Liliana Fedorca.
Dincolo de dezvăluirile-bombă ale șefei culturii bucureștene, cel mai mare semn de întrebare în tot scandalul e de ce refuză Maia Morgenstern să facă public numele autorului gestului antisemit, o personalitate publică în mod categoric, dată fiind componența grupului care s-a reunit la Țăndărică. (Pe lista teatrelor bucureștene reprezentate la discuții de directorii lor se numără nume sonore precum Nottara, Bulandra, Masca, Odeon, Comedie, Tănase șamd)
Un refuz care o transformă din victimă a antisemitismului în complice.
Dacă e adevărat ce ne tot spun oficialii, anume că în România se înregistrează în ultima vreme o recrudesecență a antisemitismului, atunci, pentru combaterea lui trebuie să se mobilizeze întreaga societate și cu toate resursele.
Acoperirea unui mare vinovat nu e, din acest punct de vedere, nici explicabilă, nici tolerabilă.
Mai ales că, între comentariile indignate – pe bună dreptate – ale publicului la postarea sa de pe Facebook s-au regăsit și unele care exact asta îi solicitau artistei: să furnizeze nume.
Un alt mare semn de întrebare e cum se face că, de două săptămîni, niciun nume greu dintre cele prezente la întrunire, nu a confirmat public și nu și-a manifestat, la fel de public, indignarea pentru cele petrecute.
La cîteva zile după relatarea acestui eveniment, au urmat de acum celebrele amenințări cu moartea la adresa Maiei Morgenstern, soldate cu anchetă a SRI, Poliției și a Parchetului.
Unele cu cel puțin la fel de multe semne de întrebare, începînd de la vehicularea oficială a existenței a doi suspecți, dintre care unul s-a pierdut misterios pe parcurs, și terminînd cu refuzul de a-l ancheta pe cel rămas în stare de arest, deși amenințările cu moartea chiar ar fi justificat asemenea măsură. Codul de procedură penală stipulează că măsura arestării preventive se aplică, între altele, și ”pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”, ori amenințarea cu asasinarea și violul la adresa unei artiste de prim rang, a familiei sale și a angajaților unui teatru chiar reprezintă o stare de pericol.
Un suspect al cărui nume presa, în mod ciudat, nu a reușit să-l afle nici pînă acum, – doar s-a vehiculat un presupus nume, Andrei Illarie – dar s-a aflat în schimb că omul ar avea probleme psihice. Extrem de convenabil, am spune.
Una peste alta, multe pete negre în incidentele care au avut-o drept protagonistă în ultimele zile pe Maia Morgenstern, unele care ar trebui, poate, urgent ”albite”, pentru că teza așa zisei expansiuni a antisemitismului în România este extrem de periculoasă și cu posibile consecințe mai mult decît dramatice.
- Advertisement -
