Potrivit datelor publicate pe pagina de internet a Poliţiei de Frontieră din România, graniţa dintre Ungaria şi România a fost trecută, în ultimele cinci zile, de peste 118 000 de persoane, cu 66 000 de mijloace de transport. Din cauza creşterii traficului de pasageri şi a măsurilor epidemiologice, la punctele de trecere a frontierei de la Nagylak-Nădlac 1 şi Csanádpalota-Nădlac 2 s-au format cozi semnificative, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Agenţia ungară de presă MTI a însumat cifrele ultimelor cinci
zile din rapoartele care au fost publicate pe pagina poliţiei de
frontieră, şi a obţinut, astfel, date cuprinzătoare. Potrivit
acestora, şi în perioada dintre 15 şi 19 mai, mare parte din
traficul de la frontieră a fost cel rezultat în urma transportului
de mărfuri. Autorităţile române nu au furnizat în fiecare zi date
parţiale cu privire la traficul de marfă, însă dintre cele 14 200
de autovehicule care au trecut frontiera luni, respectiv dintre
cele 13 800 care au trecut frontiera marţi, 8800, respectiv 9 100
au transportat marfă.
Datele indică, de asemenea, faptul că după încetarea stării de
urgenţă din România (15 mai), traficul de pasageri a crescut în
ambele sensuri. În ultimele cinci zile, 68 200 de persoane au
trecut graniţa înspre România, iar 50 000, înspre Ungaria. Cu
siguranţă, motivul pentru care la cele două puncte de trecere a
frontierei de la Nădlac s-au format cozi de mai multe ore a fost
acela că acesta este locul în care coridorul umanitar desemnat de
autorităţile maghiare ajunge la graniţa maghiaro-română, iar
controalele epidemiologice introduse de autorităţile române au
însemnat că timpii alocaţi pentru controlul unei persoane au
crescut de la o jumătate de minut, la cinci-zece minute.
La sfârşitul săptămânii, la graniţa dintre Ungaria şi România
au fost deschise, pe lângă cele de la Nădlac, şi alte puncte de
trecere a frontierei pentru traficul de pasageri, însă – aşa cum a
anunţat marţi şi comitetul operativ de la Budapesta – coridoarele
umanitare nu s-au schimbat. Dacă observă congestii, poliţia
maghiară direcţionează traficul de pasageri care se îndreaptă către
România, şi către unul dintre punctele de trecere a frontierei de
la Gyula-Vărşand, Ártánd-Borş, Csengersima-Petea.
În ultimele zile a crescut semnificativ numărul celor pe care
autorităţile române i-au plasat în carantină instituţionalizată,
iar asta indică faptul că este vorba de cetăţeni români care au
lucrat în Vest şi au sosit în ţară după tranzitarea Ungariei. În
timp ce – potrivit unui comunicat al poliţiei de frontieră din
România – în luna aprilie, numărul celor care au fost trimişi în
carantină instituţionalizată după ce au trecut graniţa
maghiaro-română a fost de 1500 de persoane, pe zi, media din
ultimele patru zile s-a apropiat de 7300.
Potrivit datelor poliţiei de frontieră din România, valorile
actuale ale traficului de la frontieră nu se apropie, deloc, de
cele din perioadele aglomerate de dinainte de epidemie. Anterior,
autoritatea anunţase că, în cele opt zile din apropierea
Crăciunului de anul trecut, între 21 şi 28 decembrie, graniţa
dintre Ungaria şi România a fost trecută de 620 000 de persoane (de
o medie de 77 500, pe zi), însă în ciuda acestui fapt, timpii medii
de aşteptare nu au depăşit 30 de minute.
Însă atunci, călătorii nu aveau obligaţia de a urma un traseu
prestabilit şi au putut folosi toate cele 11 puncte de trecere a
frontierei, în plus, nu au fost supuşi vreunui control
epidemiologic.
În ultimele zile, mass-media românească a relatat pe larg
despre congestia formată la graniţa dintre Ungaria şi România, de
la Nădlac. Potrivit corespondenţelor pe care televiziunile de ştiri
le-au realizat de la faţa locului, s-a întâmplat şi ca oameni să
aibă de aşteptat 12 ore pentru a intra în România. De multe ori,
şoferii aflaţi la coadă şi-au exprimat nemulţumirea faţă de timpii
lungi de aşteptare, prin claxoane.
În ultimele zile, la Nădlac a crescut şi traficul pietonal. În
majoritatea cazurilor, persoanele care aşteptau să treacă frontiera
pe jos nu au respectat distanţa de un metru şi jumătate stabilită
ca măsură anti-epidemie, iar în multe cazuri nu au purtat nici
masca.
