Moscova a investit masiv în capitalul politic al Irinei Vlah, başcanul Găgăuziei, din trei mari considerente strategice, susţine analistul Vladimir Socor, de la Fundaţia Jamestown, scrie infoprut.ro.
„În primul rând, au ţinut cont de profilul ei de politician moderat, echilibrat şi familiriaziat cu autorităţile centrale ale Republicii Moldova, precum şi de aptitudinile ei de a se angaja într-un dialog politic cu Chişinăul. În al doilea rând, liderul Partidului Socialiştilor, Igor Dodon, a recomandat-o pe Vlah la Moscova (chiar dacă Vlah a candidat ca independent). Şi în al treilea rând, Vlah a demisionat recent din Partidul Comunist al lui Vladimir Voronin, faţă de care Kremlinul are o profundă neîncredere”, afirmă Socor într-o analiză.
Analistul spune că Rusia va mai aştepta o vreme până când îşi va exploata „cartea găgăuză” în Republica Moldova. Cel mai probabil, subliniază Vladimir Socor, Kremlinul va încerca prin intermediul Irinei Vlah să promoveze „stabilitatea şi un dialog instituţionalizat” între regiunea găgăuză şi autorităţile de la Chişinău. Socor spune că acum principala preocupare a Moscovei o reprezintă alegerile locale din Republica Moldova. Rusia „va sprijini campaniile partidelor pro-ruse pentru a prelua controlul Chişinăului, al Bălţiului (al doilea oraş ca mărime din Republica Moldova) şi Taraclia (districtul populat cu bulgari), în speranţa de a capitaliza votul <<vorbitor de limbă rusă” în acest caz şi în altele”, atrage atenţia Socor.
Acesta mai scrie în analiza sa că dacă Moscova îi va ieşi pasenţa în această tactică, va putea încuraja apoi referendumuri locale în favoarea „federealizării” Republicii Moldova sau a „orientării acesteia spre Uniunea Economică Eurasiatică” ori ar putea să pună presiune pe Guvern pentru a schimba balanţa puterii în Parlament.
„Rusia nu va provoca nimic asemănător unei secesiuni a teritoriului găgăuz din Republica Moldova. Kremlinul vede mai degrabă autonomia găgăuză ca a o componentă unei <<federalizări>> în trei direcţii a Republicii Moldova, cu Transnistria şi Găgăuzia”, conchide Vladimir Socor.
În februarie, într-un alt material de analiză, Socor afirma că Rusia ar putea fi marele câştigător de pe urma sistemului politic disfuncţional de la Chişinău.
Indiciile disfuncţionalităţii sistemului politic din Republica Moldova sunt de găsit în actuala formulă de guvernare, sublinia analistul: guvern minoritar afirmat ca proeuropean, însă cu susţinerea comuniştilor. Fiind un guvern minoritar, există oricând pericolul prăbuşirii Cabinetului de miniştri şi declanşarea alegerior anticipate, fapt care ar putea afecta entuziasmul populaţiei pentru democraţie şi ar deschide automat un spaţiu larg de manevră pentru Moscova în atragerea Republicii Moldova în Uniunea Euronomică Eurasiatică (UEE).
Vladimir Socor, nota că “ceea ce am văzut în ultimii ani este un process similar cu ce s-a întâmplat în Rusia în timpul preşedintelui Boris Elţîn”. În ce sens? “Faptul că acest sistem a fost prezentat publicului ca democraţie a discreditat însuşi conceptul de democraţie în ochii multor alegători ruşi”, preciza Socor.
În actualul context politic, Republica Moldova se confruntă cu “două pericole mari”. Prima primejdie vizează Partidul Socialist, condus de Igor Dodon, în sensul unei reveniri “şi mai dramatice” a socialiştilor “în alegerile locale, care ar putea avea loc în iulie, deşi există o propunere ca ele să fie amânate până în septembrie”.
„Mă tem, de asemenea, de o revenire la alegerile locale a (partidului Patria, condus de omul de afaceri) Renato Usatîi. Această parte este un proiect străin, un proiect rusesc împotriva intereselor naţionale şi a securităţii Republicii Moldova”, explica Socor.
Al doilea mare pericol depistat de analist îl reprezintă “alegerile parlamentare anticipate”.
O altă “bombă cu ceas” care ticăie în prezent în Republica Moldova este şi sistemul instituţional “eşuat”, mai preciza Vladimir Socor, subliniind că, din 2009 şi până acum, populaţia a trecut deja prin două alegeri anticipate. “Sistemul în sine nu funcţionează. Iar încercarea de a descrie acest sistem ca fiind democratic şi proeuropean discreditează termenii de «democratic» şi «european» în ochii multor moldoveni”, mai spunea Socor.
