Emil Hurezeanu: Viktor Orban face același joc ca Nicolae Ceaușescu, Putin primit oarecum rece la Budapesta

Ungaria intră într-o perioadă critică prin virajul către Rusia, devenind „puiul de cuc singuratic, vaca răzlețită din turmă”, a declarat, la Digi24, Emil Hurezeanu. Ironia face ca atitudinea Budapestei față de Moscova să semene cu politica dusă, până la un punct, de Nicolae Ceaușescu în relația cu Occidentul, a remarcat jurnalistul.

„Ungurii intră într-o perioadă destul de critică a istoriei lor. E pentru prima oară, după 150-200 de ani, când cârmesc din orientarea lor culturală – de cultură politică, religioasă – pro-occidentală spre Răsărit, spre Rusia. Fac asta cu un anumit preț. Prețul pentru ei nu e atât de riscant ca pentru greci acum. Orban e un fel de Putin, de Erdogan al turcilor, joacă și pe carisma asta populistă”, a declarat Emil Hurezeanu.
„O ironie foarte amară a sorții face ca, astăzi, Ungaria lui Orban să fie ce era, păstrând proporțiile, România lui Ceausescu, adică să fie puiul de cuc singuratic, vaca răzlețită din turma occidentală, euro-atlantică, făcând jocul pro-rus, așa cum făceau românii, până la un punct, jocuri pro-americane, făcându-le în ciudă sovieticilor”, a adăugat jurnalistul.
Ungaria are nevoie de Rusia. Acesta a fost mesajul transmis de premierul Viktor Orban la finalul întâlnirii de săptămâna aceasta cu preşedintele rus, Vladimir Putin.
„Țările noastre au potenţialul de a-şi extinde cooperarea economică. De mulţi ani, Rusia este cel mai important partener economic al Ungariei din afara Uniunii Europene. Vreau să subliniez importanţa Ungariei ca piaţă de desfacere pentru Rusia şi ca ţară de tranzit pentru gazele ruseşti. Această importanţă nu a scăzut, suntem deschişi la dialog în ceea ce priveşte o nouă rută de tranzit a gazelor către Europa”, a spus, la rândul său, Vladimir Putin.
O vizită „destul de enigmatică”, a remarcat Emil Hurezeanu. „Putin nu se aștepta la o primire sobră și oarecum izolată, aseptizată. N-a mai fost euforia de altădată. S-au semnat niște acorduri economice, tehnice, vreo cinci”, a mai spus jurnalistul.