Părinţii elevilor maghiari de clasa a XII-a, din judeţul Cluj, au apelat la Ministerul Educaţiei din România, solicitând remedierea tratamentului discriminatoriu aplicat copiilor lor la examenul scris la limba română – a declarat, miercuri, Botond Csoma, preşedintele UDMR Cluj, pentru agenţia ungară de presă MTI.
Părinţii elevilor maghiari din judeţul Cluj susţin că copiii lor au fost discriminaţi la examenul de bacalaureat la limba şi literatura română, desfăşurat în data de 1 iulie, deoarece lucrările lor nu au fost marcate pentru a indica faptul că provin din clase cu predare în limba maghiară.
Marcarea lucrărilor scrise la examenul de limba română al absolvenţilor maghiari a devenit necesară în contextul în care la bacalaureatul din acest an, în România, corectarea lucrărilor se face digital, iar profesorul care corectează este ales de sistem. Astfel, lucrările elevilor maghiari ar putea ajunge la un profesor care nu predă la secţia maghiară şi care nu ştie că elevii maghiari nu vorbesc limba română la nivel de limbă maternă, ceea ce ar putea duce la scăderea notelor acestora. Potrivit oficialilor, în primăvară, acest lucru a dus la rezultate slabe la simulările de bacalaureat pentru absolvenţii maghiari, motiv pentru care s-a propus soluţia ca lucrările să fie marcate, astfel încât acestea să ajungă la un profesor corector care predă la secţia maghiară.
Zoltán Kallós, secretar de stat responsabil pentru învăţământul minorităţilor naţionale din cadrul Ministerului Educaţiei, a declarat că, săptămâna trecută, în cadrul unui instructaj, şi luni, înainte de începerea examenului, a cerut preşedinţilor comisiilor judeţene de bacalaureat să permită marcarea lucrărilor elevilor maghiari. Majoritatea judeţelor din Transilvania au respectat cererea, însă, în judeţul Cluj, s-a refuzat, motivându-se că nu au primit o directivă oficială în acest sens. Potrivit secretarului de stat, legea nu obligă, dar nici nu interzice marcarea lucrărilor.
Mai multe asociaţii de părinţi ale şcolilor maghiare din judeţul Cluj au înaintat, miercuri, un memoriu la Inspectoratul Şcolar Judeţean, cerând marcarea retroactivă a lucrărilor. În cadrul întâlnirii cu inspectoratul, în loc de o soluţie, li s-a răspuns să se adreseze ministerului de resort – a declarat, pentru cotidianul transilvănean krónikaonline.ro, Király Attila, preşedintele asociaţiei de părinţi a Liceului Teoretic „Báthory István” din Cluj-Napoca.
Csoma Botond, preşedintele organizaţiei judeţene Cluj a UDMR, a declarat că în memoriul înaintat ministerului de resort se solicită marcarea retroactivă a lucrărilor, iar, dacă acest lucru nu este posibil, atunci, în cazul contestaţiilor, lucrările nemarcate să fie reevaluate de un profesor corector de la secţia maghiară.
Părinţii elevilor maghiari din judeţul Cluj au iniţiat şi o petiţie online adresată ministerului de resort şi Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). În aceasta, ei acuză comisiile de examen din judeţul Cluj de discriminare şi solicită rezolvarea urgentă a situaţiei. Până miercuri seara, petiţia a fost semnată de 500 de persoane.
Miercuri, organizaţia nonguvernamentală clujeană Advocacy Group for Freedom of Identity (AGFI) a depus o plângere la CNCD. În comunicatul său, organizaţia afirmă că anumite grupuri de elevi maghiari au fost supuse unei discriminări nejustificate, deoarece marcarea lucrărilor duce la o evaluare favorabilă pentru elevii din clasele cu predare în limba minorităţilor, dar îi dezavantajează pe elevii maghiari ale căror lucrări nu au fost marcate.
„Contrar declaraţiilor apărute anterior în mass-media, AGFI consideră că discriminarea persistă indiferent dacă a existat sau nu o reglementare obligatorie sau o directivă ministerială privind marcarea lucrărilor de la examen” – se arată în comunicat. În comunicat se mai adaugă că marcarea lucrărilor nu a dus la o discriminare între elevii români şi maghiari, ci la o discriminare nejustificată între elevii maghiari, favorizându-i pe unii şi defavorizându-i pe alţii, deşi toţi elevii care urmează acelaşi tip şi limbă de învăţământ ar trebui să beneficieze de aceleaşi condiţii de examinare şi lucrările lor să fie corectate după aceeaşi metodologie.
În document, AGFI subliniază că ministerul de resort ar putea remedia echitabil situaţia dacă la evaluarea contestaţiilor lucrărilor nemarcate, acestea ar fi tratate în acelaşi mod ca cele marcate.
