După cum rezultă din biografia lui publică, senatorul Angel Tîlvăr este un om al sistemului, dar în cele cinci mandate parlamentare nu a avut tangențe cu politicile de Apărare, transmite Deutsche Welle într-un comentariu.
CE MAI AFIRMĂ DW:
Tîlvăr va fi viitorul ministru al Apărării, dar până acum nu s-a îngrijorat public de Rusia, nu s-a preocupat de război, achiziții, de nevoile armatei sau de capacitățile de care ar avea nevoie țara pentru a face față unui eventual atac. Nu a fost membru în comisiile parlamentare de Apărare și nu s-a ocupat deloc de subiectele care au legătură cu domeniul.
Va fi probabil suficient să facă ceea ce-i recomandă tehnicienii Ministerului Apărării. Absența retoricii va fi bine văzută și de colaboratorii săi militari și de restul elitei politice de la București.
Spre deosebire de predecesorul său care, ca majoritatea teoreticienilor, a fost tentat să vorbească prea mult, noul ministru va învăța poate din lecțiile acestuia și va prefera să tacă, mai ales că nu e obișnuit să fie în lumina reflectoarelor.
Ca președinte al delegației României la Adunarea Parlamentară a NATO nu există declarații sau activități care să fi fost preluate de presă și nici ca membru în legislativul autohton nu s-a remarcat. De fapt, aceasta e calitatea lui cea mai mare: nu iese în evidență iar atunci când vorbește, citește de pe hârtii. O a doua calitate importantă pentru un parlamentar autohton este absența pasiunilor politice, pentru că Angel Tîlvăr nu s-a preocupat în cei aproape 25 de ani de ani de când ocupă funcții publice de niciun subiect predilect, pe care să-l urmărească și să poată spune că a făcut tot ceea ce putea pentru a-l rezolva sau măcar pentru a căuta soluții. A treia calitate este relația cu liderul de partid, loialitatea totală față de acesta.
Până la 40 de ani, domnul Tîlvăr a fost profesor de engleză. După ce a renunțat la cariera didactică a făcut o serie de cursuri pe care politicienii care se conformează sistemului le urmează din dorința de a arăta mai titrați decât sunt: a început cu renumitul Colegiu de Apărare, a continuat cu Academia Națională de Informații, care funcționează pe lângă SRI, și cu Institutul Diplomatic Român.
În 2012, la 50 de ani, și-a susținut teza de doctorat, pe care i-ar fi completat-o, editat-o, tehnoredactat-o, una dintre angajatele Muzeului Vrancei, care în declarația dată procurorilor spunea că a lucrat vreme de trei ani pe manuscrisul social-democratului propus să devină ministru al Apărării.
După ce a fost nominalizat de PSD pentru acest portofoliu, Angel Tîlvăr nu a prezentat o listă cu priorități, dar a precizat că, pe lângă bugetul de 2,5% din Produsul Intern Brut pentru Apărare, „sunt la fel de importanți oamenii implicați în arhitectura de apărare” și de aceea va colabora cu Parlamentul pentru a le ușura condițiile de viață și de muncă. Altfel spus, pentru a-și atrage ofițerii de partea lui, le promite noi facilități și, poate, chiar creșteri de lefuri. A părut deranjat când a fost întrebat de tatăl său, care în perioada regimului Ceaușescu a fost șeful Contrainformațiilor pe județul Vrancea. „Mi-aș dori să trăiesc într-o țară în care dosarele de cadre să conteze mai puțin decât munca fiecăruia”, a spus viitorul ministru.
Spre deosebire de statele central-europene, în România nu există încă studii care să demonstreze în ce măsură cei proveniți din familiile angrenate în susținerea la vârf a sistemului ceaușist au avut un culoar asigurat spre politica și afacerile tranziției.
