Preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Cristian Diaconescu, a declarat, miercuri, la Universitatea de vară de la Izvoru Mureşului, că diferenţa între finanţarea etnicilor români din străinătate şi a minorităţilor din România se află ”într-un raport de 1 la 10”, fiind “de-a dreptul nefirească”, conform Mediafax.

“Este absolut inacceptabil să constaţi că diferenţa între finanţarea etnicilor români din străinătate şi a minorităţilor din România se află într-un raport de 1 la 10. Aproape m-am ruşinat. Sunt lucruri pe care nu putem spune că nu le vedem, sunt chestiuni care astăzi îşi au originea într-o superficialitate de proiect. Din punct de vedere al finanţării, există o diferenţă de-a dreptul nefirească“, a spus Cristian Diaconescu, citat de corespondentul MEDIAFAX.

Fostul ministru de Externe a afirmat că “nu există dubii” în legătură cu ceea ce trebuie să facă statul român în această direcţie şi că sunt cunoscute “foarte bine” şi aşteptările reciproce, însă, de la an la an, problemele rămân aceleaşi şi “nu se întâmplă nimic de natură semnificativă”.

“Dacă e să îi întrebaţi serios pe maghiarii din România, vă vor spune că sprijinul românilor din Guvern a fost de «n» ori mai mare decât sprijinul maghiarilor din Guvernul de la Budapesta, ca să ştim despre ce vorbim. În dialogul bilateral, mai ales atunci când este vorba de titularii politicii externe, care nu sunt numai miniştri de Externe, tema finanţării românilor trăitori în jurul României nu există. Nu ne mai putem raporta la o problemă de imagine, cu căluşari şi cu sarmale făcute la ambasadă, nu mai rezolvi problema a milioane şi milioane de români“, a precizat Diaconescu.

În opinia acestuia, este nevoie de “un proiect sofisticat” în acest sens, pe care să îl realizeze şi să îl pună în aplicare instituţiile centrale ale statului român însărcinate cu păstrarea idenţităţii românilor din afara graniţelor României.

“Vă rog să nu plecaţi de la această întâlnire fără să cereţi un proiect sofisticat. Eu nu înţeleg de ce există Departamentul pentru românii de pretutindeni, institute culturale, tot soiul de poveşti pentru care cheltuim bani şi care nu fac absolut nimic de natură semnificativă. Lucrurile sunt tratate în România de-a valma. Sunt români din afară, punct. Şi au aceleaşi drepturi ca oricare român din România”, a mai spus Diaconescu.

La rândul său, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale a Românilor de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, a explicat că statul român a alocat în acest an 91,4 de milioane de lei pentru minorităţi, o sumă mai mare cu 10 milioane de lei decât anul trecut, în condiţiile în care numărul etnicilor aparţinând minorităţilor naţionale a scăzut, potrivit ultimului recensământ.

“Din această sumă, UDMR primeşte 19,7 milioane de lei, faţă de 18,5 milioane de lei anul trecut, în condiţiile în care Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, care îi reprezintă pe cei 400.000 de români din cele trei judeţe, are finanţare zero”, a detaliat Eugen Popescu.

În privinţa fondurilor alocate, în 2015, de Departamentul pentru românii de pretutindeni celor aproximativ 10 milioane de români din afara graniţelor, acestea ajung la 8,8 milioane de lei.

Potrivit acestuia, cei aproximativ 500.000 de români din Ucraina primesc sub 88.000 de lei de la statul ucrainean, în timp ce România acordă Uniunii Ucrainenilor din ţara noastră 7,4 milioane de lei, în condiţiile în care numărul ucrainenilor din România este de circa 60.000.

De asemenea, în timp ce cei 160.000 de etnici români din Bulgaria nu primesc nicio finanţare de la guvernul statului vecin, cei 10.000 de bulgari din România primesc de la statul român circa 3,52 milioane de lei.

“Este o discriminare teribilă în modul în care statul român tratează minorităţile din România şi românii minoritari din jurul frontierelor. Sunt lucruri care au în spate un interes pe care nu-l cunoaştem, sunt instituţii care doresc ca românii să dispară, atât din din afara frontierelor, cât şi de aici, din inima României. Parcă există o schizofrenie undeva, la nivelul conducerii statului român, dar şi al unor instituţii mai puţin vizibile, dar care trag sfori nevăzute la nivel politic. Sperăm că aceşti politicieni nu sunt nişte brelocuri puse la centura unor instituţii care nu se văd sau la centura unor interese străine. Parcă avem ceva cu propriul popor, parcă vrem să-l distrugem, nu ştiu ce e în mintea politicienilor români”, a afirmat Eugen Popescu.

Potrivit preşedintelui FNRP, care citează statistici oficiale, în judeţele din România în care trăiesc etnici maghiari funcţionează aproximativ 10.000 de fundaţii şi asociaţii cu fonduri de la statul român, de la statul maghiar şi de la autorităţile locale, care, spre exemplu, în Harghita şi Covasna sunt aproape neschimbate din 1990.

În judeţul Harghita sunt 539 astfel de fundaţii şi 1.133 de asociaţii ale maghiarilor, în judeţul Mureş, unde proporţia populaţiei române şi maghiare este egală, sunt 447 de fundaţii şi 1.300 de asociaţii, iar în judeţul în Covasna, 42 de fundaţii şi 227 de asociaţii.

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?