Verificările efectuate de experții Curții de Conturi în legătură cu rectificările bugetare din 2016 au avut ca rezultat 20 de dosare, toate documentele fiind analizate în prezent în comisia constituită la nivelul Parlamentului, a declarat, vineri seară, la TVR, președintele instituției, Nicolae Văcăroiu.

“Din punct de vedere al Curții de Conturi s-a clarificat tot. Sunt peste 20 de dosare. Noi nu lucrăm la întâmplare. Avem specialiști buni, auditori cu o pregătire deosebită. 20 de dosare sunt rezultatul verificărilor făcute. Am primit sarcina să facem verificări pe ordonatorii principali de credite, pe ministere. Analiza este mult mai amplă. Constatările noastre au scos în evidență, spre exemplu, faptul că prin rectificările acestea s-au luat în calcul o serie de prognoze optimiste în ceea ce privește exercițiul bugetar 2016 și, pe baza acestora, la final de an, s-au tras niște polițe, în sensul că surse financiare suplimentare de circa 12-13 miliarde lei au fost date în teritoriu pentru a realiza o serie de obiective și sarcini. Problema este rezultatul final, în sensul că față de un deficit bugetar, să spunem, la sfârșitul lui noiembrie, de 0,8% din PIB, datorită sumelor date, de regulă la sfârșitul lui noiembrie-decembrie, deficitul s-a dus la 1,6% din PIB”, a explicat Văcăroiu.

Potrivit acestuia, problema este dacă aceste sume date în teritoriu au fost folosite eficient.

“Problema care se pune apropo de aceste verificări, care continuă, este dacă sumele date în teritoriu, fie la unități administrativ teritoriale, fie la ministere, au avut eficiență, au fost cu adevărat în scop. Noi verificăm rezultatele din punct de vedere al eficienței, economicității și eficacității. Aceste analize s-au făcut pe fiecare minister și au fost transmise. Ne-am îndeplinit obligația”, a spus președintele Curții de Conturi.

El a precizat că, în prezent, Comisia constituită la nivelul Parlamentului analizează toate documentele Curții și face și propria anchetă și probabil n-au ajuns la concluzia finală.

“A fost o analiză macroeconomică. Pot să vă spun că n-am găsit fraude: nu s-au băgat bani în buzunar. Sumele respective puteau fi date pentru a termina o serie de obiective, pentru a acoperi creanțe, obligații, datorii etc. Sunt multe lucruri de analizat”, a mai spus Nicolae Văcăroiu.

Rectificările bugetare operate în anul 2016 a fi trebuit să fie negative, nu pozitive, având în vedere situația veniturilor realizate la momentele aprobării acestora, reiese din raportul Curții de Conturi elaborat în urma controlului legalității fundamentării, avizării și aprobării legii bugetului de stat pe 2016 și a actelor normative de rectificare bugetară și publicat pe site-ul instituției.

‘Situația veniturilor realizate la momentele aprobării actelor normative de rectificare a legii bugetului de stat pe anul 2016, apreciem că ar fi trebuit să impună mai degrabă o rectificare negativă atât a veniturilor totale ale Bugetului General Consolidat (BGC), cât și a cheltuielilor totale’, se arată în raportul citat.

Potrivit documentului, fundamentarea veniturilor bugetului general consolidat în cazul celor două rectificări bugetare a fost realizată într-o manieră accentuat de optimistă, deși gradul de realizare a veniturilor bugetare la momentul elaborării acestor acte normative înregistra valori cu circa 5% mai mici decât nivelul programat (veniturile nerealizate la BGC de 4,7 miliarde lei, respectiv de 9,5 miliarde de lei).

‘Cu toate acestea, a fost promovată o rectificare pozitivă în cazul OG nr. 14/2016, veniturile estimate la BGC fiind majorate cu încă 4,2 miliarde de lei, iar prin cea de-a doua rectificare bugetară, din luna noiembrie 2016, nivelul prognozat al veniturilor bugetare a fi încasat la 31.12.2016 a fost majorat cu 0,34 miliarde de lei. Din analiza execuției veniturilor bugetului general consolidat, se poate lesne observa faptul că estimarea inițială a veniturilor BGC, avută în vedere la elaborarea legii bugetului de stat pe anul 2016 a înregistrat un grad de acuratețe mai ridicat decât cel corespunzător celor două rectificări bugetare’, se menționează în document.

Mai mult, susține Curtea de Conturi, veniturile bugetului general consolidat au coborât la 29,49% din PIB în 2016, de la 34,9% din PIB în 2015, și mult sub media UE, de 44-45% din PIB.

În același timp, în raport se menționează că fundamentarea cheltuielilor bugetului general consolidat a fost realizată, de asemenea, ‘într-o manieră optimistă’, volumul acestora fiind majorat cu 4,2 miliarde de lei în cazul primei rectificări bugetare, și respectiv cu 0,29 miliarde de lei în cazul celei de-a doua rectificări.

‘Gradul de realizare a cheltuielilor raportat la prevederile definitive (după cele două rectificări) a fost unul redus, de 94,46%, iar gradul de realizare a cheltuielilor raportat la prevederile inițiale a fost de 96,03%. Programarea inițială avută în vedere la capitolul cheltuieli bugetare este mult mai aproape de realitate față de programarea operată cu ocazia rectificărilor bugetare, deși la momentul elaborării celor două acte normative de rectificare existau suficiente informații referitoare la execuția bugetară la 30.06.2016, respectiv 30.09.2016, care indicau un nivel redus al execuției bugetare, astfel încât să fie luată în considerare o rectificare negativă a cheltuielilor bugetare’, mai arată Curtea de Conturi în raportul citat.

Mai mult, instituția consideră că prin promovarea celor două rectificări nu s-a obținut creșterea acurateței prognozei veniturilor totale ale BGC, în fapt înregistrându-se o scădere a gradului de realizare a programului de venituri (nivel de realizare de 96,8% față de programul inițial, 95,1% față de prima rectificare și 94,9% față de veniturile prognozate la cea de-a doua rectificare).

‘Această estimare eronată a veniturilor bugetului general consolidat este dificil de justificat din punct de vedere al unor criterii obiective, întrucât la momentul elaborării celor două ordonanțe de rectificare, veniturile efectiv încasate la acest buget înregistrau nerealizări semnificative față de nivelul programat”, se arată în raport.

Obiectivul de menținere a deficitului BGC sub limita de 3% din PIB, în contextul realizării la un nivel inferior a veniturilor bugetare, a impus renunțarea la efectuarea unor cheltuieli bugetare, în special cele alocate pentru investiții, se mai arată în raportul citat.

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?