Sturgeon, care este și șefa executivului de la Edinburgh, a început să fie numită “Regina Scoției” de către unii alegători în campania electorală în vederea alegerilor pentru parlamentul de la Londra, în timp ce cotidianul Daily Mail o numea “ cea mai periculoasă femeie din Marea Britanie”.
Actualmente SNP numără doar șase deputați în parlamentul de la Londra – Westminster – dar după scrutinul din 7 mai grupul său parlamentar ar putea număra cel puțin 40 de deputați, unele sondaje creditându-l chiar cu 56.
Marea majoritate a acestor mandate ar fi câștigate în dauna Partidului Laburist, care în 2010 obținuse 41 în Scoția.
Popularitatea extraordinară a liderei naționaliste a început după referendumul de independență a Scoției din 18 septembrie 2014, pierdut cu 45% – 55%.
Liderul de atunci al SNP, Alex Salmond, a demisionat din funcția de partid și din cea de șef al executivului în dauna adjunctei sale din ultimii 10 ani.
În vârstă de 44 de ani, Sturgeon a atins cote de popularitate pe care nici predecesorul ei, aflat în fruntea SNP de aproape 25 de ani și în fruntea Scoției de șapte ani, nu le atinsese.
În timpul dezbaterii de joi 2 aprilie, Sturgeon s-a făcut practic cunoscută în afara Scoției, adică la peste 90% din electoratul Regatului Unit.
Maniera fermă, dar nu amenințătoare, în care s-a prezentat, punând surdină ideilor separatiste și susținând idei radicale de stânga cum ar fi abandonarea austerității economice și a submarinului nuclear Trident, a impresionat mai ales alegătorii de stânga.
Cameron preferat?
În condițiile în care toate sondajele de opinie au indicat un parlament în care nici Partidul Conservator condus de premierul David Cameron, nici Partidul Laburist, condus de Ed Miliband, nu vor deține majoritatea absolută după scrutinul din 7 mai, SNP ar putea deține balanța puterii în Camera Comunelor.
Sturgeon a anunțat deja că nu va susține un guvern minoritar Cameron, dar în ultimele zile a izbucnit un scandal generat de divulgarea unei presupuse conversații pe care lidera scoțiană a avut-o cu ambasadoarea Franței în Regatul Unit.
În această conversație relatată de cotidianul Daily Telegraph, sursa creditată fiind un funcționar public care ar fi vorbit la telefon cu un alt diplomat francez prezent la întâlnire, Sturgeon ar fi spus că îl preferă ca premier pe Cameron lui Miliband, spunând că acesta din urmă nu are stofă de prim ministru.
Sturgeon a dezmințit categoric că ar fi făcut o astfel de afirmație și a cerut o anchetă oficială cu privire la divulgarea convorbirii cu ambasadoarea Franței, dar reacția în clasa politică a fost imediată.
Partidul Laburist a căutat să arate că, în pofida dezmințirilor, Sturgeon chiar preferă un guvern Conservator la Londra care ar alimenta sentimentul separatist în Scoția, învins temporar anul trecut.
Laburiștii sunt însă în derută în Scoția și știu foarte bine că fără mandatele de deputați de acolo nu vor putea obține niciodată o majoritate în Camera Comunelor, iar un guvern minoritar Miliband la mâna lui Sturgeon ar fi o alternativă extrem de incomodă.
De aceea, popularitatea liderei SNP poate constitui un avantaj temporar pentru Cameron și Conservatori, dar riscul este ca Scoția, salvată anul trecut de la secesiune, să se angajeze din nou pe panta independenței, de data asta ireversibil.
