Potrivit rezultatelor preliminare, din populația totală de 2.913.281 persoane, 56,8% (1.655.326) s-au declarat moldoveni la recensământ, 23,2% (675.299) s-au declarat români, 7,6% ucrainieni (221.992) și 5,46% ruși (159.065). În ceea ce privește limba maternă, 40,3% din cei recenzați au declarat că vorbesc în limba română (1.174.635) în timp ce 38,4% au declarat limba moldovenească (1.117.535) și 13,2% sunt vorbitori de limba rusă (383.970).
Reacţii dure apar după apariţia acestor date. Info Prut prezintă mai multe reacţii:
Sociologul Doru Petruți nu dorește să comenteze rezultatele: ,,Nu voi prelungi nici un moment discuțiile pe marginea datelor rezultate în condițiile în care punctul de plecare organizatoric și derularea culegerii de date ridică serioase semne de întrebare„. Petruți acuză anunțul făcut de șefa Biroului de Statistică, Lucia Spoială, care a anunțat o marjă de eroare de +/- 6% și explică diferențele dintre un sondaj de opinie și un recensământ: ,,Recensămîntul, ca și sondajele de opinie, iau în calcul declarațiile oamenilor. Diferențele sunt doar în privința volumului de populație investigat: cîteva sute sau mii de persoane în cazul eșantioanelor naționale (în acest caz avem și marje de eroare aferente fiecărui volum de eșantion) și toată populația în cazul recensământului (în acest caz nu există marjă de eroare deoarece ar trebui să fie investigată întreaga populație)„.
,,Sunt rezultate care sunt special făcute pentru a-i liniști pe stataliștii din Republica Moldova. Au fost stabilite între Marian Lupu, Iurie Leancă, Vlad Filat și Lucia Spoială, șefa BNS. Procentul a fost negociat inclusiv cu Partidul Comuniștilor. Rezultatele nu sunt reale, sunt doar aruncate pe piață ca să întărească pe cei care doresc statalitatea artificială a unui stat, la rândul său artificial”, a comentat directorul Centrului Român de Studii și Strategii, Eugen Popescu.
Lingvist și om politic, Ana Guțu este de părere că aceste rezultate confirmă faptul că Republica Moldova este cel de al doilea stat românesc. ,,Am rămas la 80% populație autohtonă din 2004, ceea ce confirmă faptul că suntem al doilea stat românesc și nu unul polietnic sau multilingvist, cum și-ar dori unii. Mă bucură faptul că din punct de vedere lingvistic am crescut la o conștientizare a denumirii corecte a limbii, cea română, în proporție de 40%. Cred că sistemul educațional a contribuit la acest progres„. Totuși, Guțu consideră că procentul dintre autohtoni care s-au autoidentificat ca români este unul prea mic față de realitate: ,,De vină sunt recenzorii care au fost fie insuficient pregătiți, fie au viciat răspunsurile, după cum au semnalat organizațiile nonguvernamentale. Formularul și întrebările erau prea complicate. Cred că o vină o au și instituțiile media, care ar fi trebuit să contribuie la o corectă informare privind la etnia noastră și la emininarea confuziilor. De asemenea, lipsa prea lungă a TVR1 de pe televizoarele de aici precum și aliberei circulații, care permiteau odată acel val de regăsire a fraților, au contribuit la sporirea confuziei. Dar lucrurile se schimbă, încetul cu încetul„.
Parlamentarii români aleși de cetățenii Republicii Moldova salută rezultatele parțiale. Deputatul Eugen Tomac a declarat că nu îl surprind rezultatele: ,,Reprezintă un proces firesc de recuperare a identității. E un pas înainte, însă mai este foarte mult de muncă. În următorii 5 ani, datele vor arăta cu totul altfel în privința limbii, denumirea limbii în Republica Moldova este mai mult o problemă de terminologie”. Senatorul Viorel Badea spune că se aștepta la un număr de peste 30% de etnici români, dar e optimist: ,,E bine că s-au declarat mai mulți de etnie română, este rezultatul unei prezențe mult mai clare a României în Republica Moldova, a unei politici mai concrete la nivel instituțional și a unei bune informări în presa din stânga Prutului. Rezultatul privind limba vorbită mi se pare firesc, iar pe viitor este important să existe o bună informare în presă asupra identității„.
O critică amplă la adresa recensământului poate fi citită pe blogul directorului IMAS, Doru Petruți, care solicită nici mai mult nici mai puțin decât un audit extern.
