Avocatul Toni Neacşu precizează că, după sesizarea agenţiei de presă MEDIAFAX, va urma un val de plângeri similare din partea tuturor celor care au suspiciuni privind implicarea SRI în dosare. Potrivit acestuia, lucrul cel mai important în acest moment este sesizarea Curţii Constituţionale de către Parlament.
„Dacă se va dovedi că acest Protocol a fost aplicat – cu echipe mixte, planuri de acţiune şi probe obţinute în comun – pentru dosare în care s-au dat în cele din urmă condamnări penale, atunci înseamnă că cel puţin din 2009 încoace am avut o justiţie de tip NKVD. Nu există alt precedent în lumea civilizată în care justiţia să fie astfel subordonată serviciilor secrete. Suntem un stat de drept eşuat, jalnic, ruşinos şi nu contează câţi dintre noi am ştiut sau nu asta, este suficient că s-a putut întâmpla aşa. Este un faliment al instituţiilor, al regulilor şi al mecanismelor de control şi autocontrol, dar şi al tuturor celor care am deţinut funcţii publice în stat şi chiar al întregii clase politice. Pentru cine mai avea îndoieli privind enormitatea pentru statul de drept a unor astfel de colaborări sulfuroase între procurori şi SRI, păcălit de aspectul aparent tehnic al documentului, deja judecăţile aspre din spaţiul public au avut timp să fie înţelese de toţi. O spun asociaţiile profesionale ale judecătorilor (UNJR şi AMR), specialiştii în drept, iar astăzi şi Daniel Morar, fostul procuror şef DNA şi judecător la CCR”, a scris, pe Facebook, avocatul Toni Neacşu.
Fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) aduce aminte că primul care a vorbit de nelegalitatea protocololui a fost chiar Procurorul General, „chiar dacă apoi şi-a înghiţit vorbele” şi avertizează că vor mai urma astfel de sesizări.
„Sunt convins că în afară de această plângere penală va urma un val de plângeri similare. Practic toţi cei trecuţi prin justiţie în ultimii ani şi care au suspiciuni privind implicarea SRI vor face plângeri penale similare. Revizuirile hotărârilor penale nu vin singure, ci doar dacă se constată că s-au săvârşit infracţiuni în legătură cu acele dosare. Prezentarea judecătorilor a unor probe obţinute în mod nelegal este o altfel de infracţiune”, mai scrie avocatul.
Cel mai important lucru este însă, în opinia acestuia, sesizarea Curţii Constituţionale.
„Mai cred că cel mai important este că Parlamentul să sesizeze de urgenţă Curtea Constituţională cu un conflict juridic de natură constituţională creat de CSAT care şi-a arogat, prin hotărârile pe care le-a dat, competenţe legislative. CSAT este organ al administraţiei publice centrale ( art. 119 din Constituţie) şi nu are niciun fel de atribuţie constituţională sau legală de a asimila faptelor care aduc atingere securităţii naţionale din Legea nr. 51/1991 alte fapte sau infracţiuni, decât cele care sunt expres trecute acolo. CSAT a funcţionat ca un Parlament din umbră, ascuns, secret. Asimilarea, prin hotărâri secrete, a infracţiunilor de evaziune fiscală, de corupţie precum şi a oricăror altora similare faptelor care aduc atingere securităţii este un abuz incalificabil de statutul sau constituţional”, potrivit sursei citate.
Toni Neacşu transmite că la Curtea Constitutitionala trebuie să ajungă toate hotărârile CSAT începând cu cea din 2004 prin care, „substituindu-se legiuitorului, s-a creat Autoritatea naţională de interceptări în cadrul SRI” şi continuând cu Hotărârea 17/2005 prin care infracţiunile de corupţie au fost date în portofoliul SRI, subliniind faptul că toate hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării invocate în preambulul Protocolului PICCJ-SRI trebuiesc analizate din perspectiva acestui conflict juridic de natură constituţională.
„Comisia SRI sau poate o comisie specială va putea lua urma tuturor documentelor, activităţilor şi persoanelor implicate din partea SRI în derularea concretă a Protocolului. Sunt convins că există toate urmele scriptice ale acestor activităţi, chiar Protocolul le cerea într-un mod aproape militarizat. Fiecare dosar penal – cu excepţia celor privind securitatea naţională şi cele privind criminalitatea organizată şi transfrontalieră, unde au competenţe legale – în care SRI-ul a fost implicat în numele acestui Protocol va trebui identificat. Tot comisia SRI ar trebui apoi să informeze individual persoanele care au făcut obiectul acestui Protocol, pentru că acestea să-şi apere drepturile în justiţie”, mai scrie avocatul.
Toni Neacşu spune că membrii CSM, care de altfel au şi fost sesizaţi, trebuie să stabilească în ce măsură echipele mixte şi cooperarea strânsă prin planuri de acţiune comună procurori-SRI au adus atingere independenţei justiţiei.
„Desigur, sunt convins că Inspecţia Judiciară va fi asaltată de plângeri punctuale împotriva unor procurori în legătură cu care există suspiciuni că au efectuat urmăriri penale de tipul celor descrise în protocol. Cam asta cred că se va întâmpla. Personal cea mai importantă mi se pare sesizarea CCR. Statul de drept trebuie să aibe el însuşi resurse pentru a regla aceste excese”, concluzionează fostul membru CSM.
Reacţia acestuia vine după ce MEDIAFAX SA a transmis Procurorului General sesizarea în legătură cu posibile infracţiuni comise prin semnarea şi punerea în aplicare a Protocolului SRI- Parchetul ÎCCJ, cu următoarele suspiciuni: uzurparea funcţiei, abuz în serviciu, compromiterea intereselor justiţiei, delapidare, deturnare de fonduri.
Documentul îi cere totodată lui Augustin Lazar să dispună desecretizarea şi cercetare celorlalte protocoale semnate de către Serviciul Român de Informaţii cu alte instituţii ale statului şi aducerea lor la cunoştinţa publicului.
Sesizarea MEDIAFAX SA urmează să fie transmisă Consiliului Superior al Magistraturii, Ministrului Justiţiei, Avocatului Poporului, Preşedinţiei, Preşedintelui Camerei Deputatilor, Preşedintelui Senatului, Comisiilor judice ale Senatului si Camerei Deputatilor, Comisiilor de abuzuri a Senatului şi Camerei Deputaţilor, Comisiilor parlamentare de control al SRI.
