„Zdreanța” de la DNA

Va rugam sa scuzati limbajul licentios citat mai jos, dar nu ne apartine. A fost folosit in diferite dialoguri, unele institutionale, in exercitarea calitatii de magistrat, cu /despre superiori ierarhici, denuntatori, suspecti/inculpati sau cu sotia unuia dintre ei, de fostul procuror al DNA, Serviciul Teritorial Ploiesti, NEGULESCU MIRCEA, scrie Incisiv de Prahova.

Am selectat pentru dumneavoastra, din toate file-urile audio/notele de redare ce s-au dat publicitatii pana in prezent si s-au si confirmat, prin multiple surse ca sunt autentice,

• cateva extrase concludente ale celor mai oripilante expresii vulgare ale lui „PORTOCALA” si, pe de alta parte, in context,
• unele dintre propriile cuvinte / expresii prin care el se autodefineste ca procuror si om si isi exteriorizeaza, astfel, trairile, sentimentele pe care le incearca in profesia de acuzator public penal (avocat al Statului obligat sa respecte drepturile si libertatile cetatenesti procedural penale).
• 

1. (o discuție între doi procurori, dintre care unul este Mircea Negulescu, celălalt posibil un șef al său):–„M.N.: Claudia Tănase… da ? Claudia ! Hm ? – Interlocutor: Da’ tu ai încredere în Claudia asta ? – M.N.: Da ! Claudia mi l-a dat pe Bădescu, pe nașul, ca să fim ok, așa ! – Interlocutor: Ea ți l-a dat pe Bădescu ? – M.N.: Ea cu Tănase, da ! …  – M.N.: Știi, am avut eu o relație cu Claudia, mi-a zis-o Pătraru – Interlocutor: Mă, nu te-a rugat nimeni ! – M.N.: Mi-a zis Pătraru, mă ! Cum nu m-a anunțat nimeni ? – Interlocutor: Asta este șantaj, mă ! – M.N.: Păi e șantaj, mă ! – Interlocutor: Dă-l pe Pătraru pentru șantaj, dă-l în p…..a mă-sii …. !– M.N.: De ce să-l bag pe Pătraru !? … (neinteligibil) – Interlocutor: Ce treabă are el că ai regulat-o tu pe Claudia ? – M.N.: Păi eu le regulez pe toate, să moară mama ! Nu pot să stau o oră ! Deci nu pot să mă salut cu o femeie cunoscută pe ….
2. Procuror Negulescu: „Băga-mi-aş p..a în mă-sa! Nu mai putem să trăim pe planeta Românica din cauza lu’ un jegos ca Sebi Ghiţă care este un vagabond, o zdreanţă. Eu spun aşa. Eu i-o spun în faţă până la urmă: bă, eşti o zdreanţă! Du-te **** de aici de panaramă!

Lasă-mă, mânca-ţi-aş gura, că-s periculos rău de tot, mă jur că-s foarte periculos. Dar dacă, bă, dacă nu mă cunoşti du-te **** , nu te băga cu mine, mânca-ţi-aş gura, că mă ia capul! Asta nu suport!”

III. „Dă-l dracu’ de cioară, auzi Onea de la Coni !” (intr-un dialog al lui Negulescu cu un politist de la judiciarul DNA).

1. In fata unor interlocutori diferiti, unii apropiaţi ai săi, cu diverse ocazii, fostul procuror Negulescu repeta obsesiv leit-motivul existentei sale pe Pamant:

„Am ajuns un vânător de oameni!”… „Sunt periculos!”, intr-un alt context sustinand: „Știi că asta a rămas singura mea bucurie: Paraditul la cetățeni… ”  sau cu sadica satisfactie: Cred că i-o dăm la m..e. Justificat și legal i-o dăm la m..e!”

Dupa ce obtinea un denunt ori o declaratie care ii convenea, chiar daca nu reflecta nici 1% adevarul, Negulescu exulta: ”Am făcut-o să înnebunesc. Nu stii că d-asta am fost născut, pentru asta trăiesc! Ești nebun, n-am nici o altă bucurie a vieții!”

Cand martorul ii atrage atentia ca ”Domnu’ Negulescu, nu prea seamănă adevarul cu ce scriem noi aici, băgăm oameni nevinovați la pușcărie”, Negulescu delira: „Hahahah! Semnează în p..a mea denunțul!
Scrie de Sebi Ghita. Semneaza in p… . Ce ţi-e frică? Hai, lasa vrăjeala!
       In alt context, respectiv in schimbul de mesaje private cu Vlad Constantin, zis „Somerul”, destăinuirile lui Negulescu sunt cel puţin şocante. „Am devenit o maşină de ucis destine. Aşa am ajuns. Un animal de pradă care se bucură la vederea sângelui. Nu mai am ce să mai fac. Îmi dă cineva încrederea pierdută în oameni? „

In fine, in deja arhicunoscuta discutie telefonica cu sotia lui Vlad Constantin, Negulescu debiteaza acea antologica expresie la adresa Procurorului general, „zdreanta”: „Nu sunt supărat. Dacă eram supărat nu vă mai sunam în seara asta. E nemulţumit de ceea ce se întâmplă şi are dreptate. Mi se face carnea piele de găină pe mine. Eu nu am trântit în viaţa mea un dosar. Eu nu fac compromisuri în meserie. pe mine mă caută din 2012 Sebastian Ghiţă. Dacă mă aveau cu ceva la mână, mă băgau la puşcărie. I-am zis şi eu. Cum să spui aşa ceva? Ăla e om doamnă? Tu bei cafeaua cu un nenorocit, cu o Iudă care te-a trădat. O să îi dovedesc că nu a fost nicio înţelegere cu nimeni. Să înţelegeţi şi să aveţi convingerea că nu fac aşa ceva. I-am luat pe toţi deputaţii şi pe toţi senatorii şi îl salvam pe ăsta? Eu nu am culoare politică. O zdreanţă ordinară. Aia şi cu procurorul general, o altă zdreanţă ordinară. Un lucru de căcat. Ăla nu e ultraj…”

Stimati cititori, daca lingvistii spun ca injuraturile se numara printre cele mai vechi cuvinte din istorie, neurologii au facut o descoperire si mai si: in creier exista un soi de aparat specializat in producerea de invective. O masinarie sofisticata, dedicata atat productiei de cuvinte urate, cat si arhivarii lor, capabila sa supravietuiasca chiar si unor boli ce afecteaza limbajul, precum Alzheimer.“Ne putem pierde capacitatea de a vorbi coerent, dar nu si pe aceea de a injura”. In carte (pentru detalii vezi http://www.descopera.ro/cultura/4465655-insulte-injurii-un-elogiu-al-vulgaritatii), autorul traseaza o schema a felului in care creierul uman trateaza tema insultelor, „utilizand emisfera stanga, cea a gandirii analitice, pentru a le intelege semnificatia prin intermediul functiilor scoartei cerebrale, evaluand contextul corect prin activitatea lobului frontal si controland nivelul de agresivitate a gandirii constiente prin functiile amigdalei stangi”.

Este adevarat ca ORL-istii puteau sa-i scoata lui Negulescu ambele amigdale, iar neurochirurgii sa-i faca lobotomie (sectionarea, in encefal, a unei parti din fibrele nervoase care leaga lobul prefrontal – sediul ideatiei, de formare si inlantuire a ideilor – , cu restul creierului ), ca el tot asa suburban ar fi vorbit si tot un comportament de om permanent suferind moral ar fi avut.

Ba, mai mult, credem ca nici de obsesii nu l-ar fi lecuit.

Nu in ultimul rand, nu putem a nu atrage atentia diriguitorilor Ministerului Public, ca, in ansamblul lor, manifestarile deviante ale lui Negulescu sugereaza grave tulburari de personalitate, denumite in trecut prin termenul de psihopatii (la care s-a renuntat intrucat era utilizat intr-un mod extratensiv si chiar peiorativ – a se vedea http://www.qreferat.com/referate/psihologie/TULBURARILE-DE-PERSONALITATE-A855.php. )

Apropo de obsesii. Ati observat, din tot ce s-a scris si vorbit pe diferite mass-media despre acest adevarat „Fenomen Pitesti” al DNA, ca fixatiile de anchetator ale lui Negulescu, reiesite mai pregnant in ultima perioada lucrata la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si dezvoltate in scurta evolutie la parchetul anticoruptie, au facut parte fie din randul unor entitati straine (Lukoil sau Tony Blair), fie din randul unor politicieni cu renume si oameni de afaceri cunoscuti (Ghita Sebastian, Ponta Victor, lotul Chiliman Andrei, Mircea Rosca, Badescu Iulian, Mircea Cosma, Vlad Cosma, Andreea Cosma – ne miram ca a „ratat-o” pe doamna Coca! – Onea Nicolae etc. etc.).

Ba, mai mult, a vrut sa-i dea o palma si lui Papici, caruia i-a infirmat, prin ICCJ, solutia de clasare si, in coniventa cu SRI Prahova, recte col. Iancu Sabin, colegul sau de sprituri, a dorit sa arate ca toate „organele” din Prahova sunt corupte, cu exceptia SRI, si s-a razbunat (desi nu suntem siguri ca asta e termenul corect!) pe: Tudose Liviu, fost procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, fostul adjunct al acestuia, Mihăilă Aurelian, comisarul sef de politie Constantin Ispas, şef al DGA Prahova, chestorul Viorel Dosaru, inspector-șef al Poliției judetene Prahova și subsecretar de stat la MAI, s. a. Pentru a nu avea vorbe, enumeram institutiile vizate atunci, la varf, de Negulescu si partenerul de nadejde, SRI:

– Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti

– DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiesti

– IPJ Prahova

– BCCO Ploiesti

– Directia Generala Anticoruptie Ploiesti

– SIPI Prahova

– DGRFP Prahova.

Ramane o nebuloasa motivatia pentru care l-a ocolit pe Butnaru Ionut, fost sef al Serviciului Teritorial Ploiesti din DIICOT, astazi procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, care – in celebra Ordonanta de clasare a procurorului Lucian Papici din ds. nr. 324/P/2013 – era in pole position, ca sa zicem asa (subiectul il vom aborda separat, deoarece aici „s-a batut palma” si e mult si foarte dificil de scris).

Scopul lui Negulescu a fost, deci, de a-si construi un renume prin anchetarea unor dosare „grele”.

In psihopatia sa, Negulescu nu i-a iertat nici pe cei pe care nu-i avea la suflet, necontand ca acestia nu reprezentau cine stie ce „scalpuri” semnificative. Dar, ei contau in economia consolidarii Binomului, si a mers, probabil, pe zicala Dusmanii tai sunt si dusmanii mei!

Printre cei din aceasta categorie a fost si maiorul SRI Daniel Florea, acum in rezerva, dupa ce camarila din SRI l-a executat miseleste.

In luna iunie 2017, s-au implinit trei ani de cand maiorul Florea, atunci in activitate, dupa ce anterior raportase ierarhic sefilor directiei din care facea parte anumite aspecte grave de competenta profilului sau de munca, a depus apoi un denunt penal la DNA – Structura centrala, in care, printre altele, il sesiza si pe procurorul Negulescu de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti ca lucra abuziv si contrar procedurii legale, cu un ofiter SRI, un dosar penal (820/P/2010).

Sa mai spunem ca, in 2011, acelasi ofiter, printr-un raport argumentat si sustinut cu probe, a determinat conducerea SRI sa nu-i acorde lui Negulescu avizul pentru a se muta la Inspectia Judiciara.

Negulescu a ramas pe pozitie la PCA Ploiesti, ba mai mult, in 2015 a fost detasat la DNA!

Procedand conform legii, maiorul Daniel Florea a deranjat șerpăria. I s-a retras accesul la informatii clasificate fara a i se comunica motivul si a fost trecut automat in rezerva la sfarsitul lunii iunie 2014.

Obsesia lui Negulescu fata de mr. rez. SRI Florea Daniel s-a agravat in vara anului 2014 cand a castigat concursul de ocupare a functiei de sef birou evidenta populatiei la Politia Locala Ploiesti, in dauna protejatei procurorului Negulescu Mircea, ŢURLOIU RALUCA, fina acestuia cu care, nici nu se putea altfel!, avea şi relaţii intime. Sa amintim in treacat (pentru ca aspectul va face subiectul unui alt articol), ca acesta a constituit unul din motivele pentru care Negulescu si-a atacat o alta tinta, TOADER CRISTINEL, care ocupa în acea perioadă funcţia de director general al Poliţiei Locale Ploieşti, caruia i-a cerut a o favoriza pe aceasta la concursul profesional. Împrejurarea că directorul nu a achiesat la solicitarea de a-i transmite acesteia subiectele de concurs şi nu a întreprins celelalte demersuri dorite pentru ca ea să fie declarată admisă în dauna celorlalţi concurenţi înscrişi, i-a facut dosar penal, urmand apoi tot cortegiul de ilegalitati si abuzuri.

AJUTOARELE INCONSTIENTE ALE LUI NEGULESCU

Negulescu Mircea a gasit si niste persoane care sa empatizeze cu el, transferandu-le ceva din ura sa asupra tintelor sale personale. Acesti aliati conjuncturali, fie din obedienta, pentru a-i face pe plac si a nu-l deranja, fie ca, la randul lor, aveau propriile rafuieli mai vechi ori mai noi cu „dusmanii” lui Negulescu, au pus umarul la distrugerea celor pe care „magistratul” isi revarsa ranchiuna si frustrarile personale.

In cazul lui Florea Daniel, premianta este GHEORGHE CARMEN DANIELA, director general al Politiei Locale Ploiesti (care este prietena foarte buna cu sora lui „Zdreanta”, Jinga Solange), pe locul doi fiind MOCANU GABRIELA ISABELA.

In Procesul-verbal de redare din data de 12 iunie 2015, comisarul de politie Georgescu Leonard, ofiter de politie judiciara din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalitatii Economice din IJP Prahova, consemnand dialogul din data de 09.06.2015 dintre numita GHEORGHE CARMEN DANIELA si TOADER CRISTINEL inregistrat in secret de prima persoana, la cererea lui Negulescu, despre care v-am mai povestit intr-un articol recent, scrie negru pe alb:

Deci, la pagina 3 din Nota de redare, GHEORGHE CARMEN afirma fara echivoc ca a cerut de la „personal” – Serviciul juridic, resurse umane si proceduri, sef MOCANU GABRIELA ISABELA – dosarele personale cu datele unor functionari publici din politia locala, la solicitarea lui Negulescu.

Directorul general a procedat ilegal, mai ales ca sunt date cu caracter personal protejate de legislatie, respectiv Legea nr 188/1999 privind statutul functionarilor publici (care cere ca dosarele sa fie opisate, impune a nu fi consultate de oricine, instituie obligatia de a informa functionarul public in cauza ca i s-au accesat datele, cand, de cine si de ce). Chiar de ar fi fost vorba de „Cazierul administrativ”, acesta se solicita obligatoriu Agentiei Nationale a Functionarilor Publici si NU INSTITUTIEI IN CARE LUCREAZA FUNCTIONARUL PUBLIC!

Asa cum am mai procedat si in alte articole, redam, pentru conformitate, cateva texte relevante ale acestei legi:

Art. 22 (1) Agentia Nationala a Functionarilor Publici are urmatoarele atributii:

i)intocmeste si administreaza baza de date cuprinzand evidenta functiilor publice si a functionarilor publici;

Art. 25  (1) Agentia Nationala a Functionarilor Publici administreaza evidenta nationala a functiilor publice si a functionarilor publici, pe baza datelor transmise de autoritatile si institutiile publice.

(2) Evidenta functiilor publice si a functionarilor publici se tine in cadrul fiecarei autoritati sau institutii publice, potrivit formatului stabilit de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici. Autoritatile si institutiile publice au obligatia de a transmite Agentiei Nationale a Functionarilor Publici toate informatiile cuprinse in evidenta functiilor publice si a functionarilor publici din cadrul acestora.

(3) In scopul asigurarii gestionarii eficiente a resurselor umane, precum si pentru urmarirea carierei functionarului public, autoritatile si institutiile publice intocmesc dosarul profesional pentru fiecare functionar public.

(4) Formatul standard al evidentei functiilor publice si a functionarilor publici, precum si continutul dosarului profesional se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Art. 26  (1) Autoritatile si institutiile publice raspund de intocmirea si actualizarea dosarelor profesionale ale functionarilor publici si asigura pastrarea acestora in conditii de siguranta.

(2) In cazurile de transfer sau de incetare a raporturilor de serviciu, autoritatea sau institutia publica pastreaza o copie a dosarului profesional si inmaneaza originalul functionarului public, pe baza de semnatura.

(3) Autoritatile si institutiile publice au obligatia de a comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, in termen de 10 zile lucratoare, orice modificare intervenita in situatia functionarilor publici.

(4) Persoanele care au acces la datele cuprinse in evidenta nationala a functiilor publice si a functionarilor publici, precum si la dosarul profesional al functionarului public au obligatia de a pastra confidentialitatea datelor cu caracter personal, in conditiile legii.
(5) La solicitarea functionarului public, autoritatea sau institutia publica este obligata sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, vechimea in munca, in specialitate si in functia publica.

Art. 81  (1) Pentru evidentierea situatiei disciplinare a functionarului public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici va elibera un cazier administrativ, conform bazei de date pe care o administreaza.

(2) Cazierul administrativ este un act care cuprinde sanctiunile disciplinare aplicate functionarului public si care nu au fost radiate in conditiile legii.

(3) Cazierul administrativ este necesar in urmatoarele cazuri:

1. a)desemnarea unui functionar public ca membru in comisia de concurs pentru recrutarea functionarilor publici;
2. b)desemnarea unui functionar public in calitate de presedinte si membru in comisia de disciplina;
3. c)desemnarea unui functionar public ca membru in comisia paritara;
4. d)ocuparea unei functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici sau categoriei functionarilor publici de conducere;
5. e)in orice alte situatii prevazute de lege.

(4) Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea:

1. a)functionarului public interesat;
2. b)conducatorului autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea;
3. c)presedintelui comisiei de disciplina;
4. d)altor persoane prevazute de lege.

Iata cum, cand sunt obedienti si nici nu cunosc legislatia, unele persoane „de bine” raman sa raspunda disciplinar si, de ce nu, penal, pentru oalele sparte de Negulescu. Sa le fie de bine!