Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat,vineri, cu unanimitate de voturi, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care le permite reprezentanţilor serviciilor secrete să aibă acces la datele deţinute de furnizorii de internet şi telefonie, informează adevărul.ro.
Legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor pe 17 septembrie, apoi a ajuns la Senat, iar vineri a fost adoptată cu unanimitate de voturi.
Legea poate fi contestată, în următoarele cinci zile, la Curtea Constituţională. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, legea va pleca spre promulgare la Cotroceni, acolo unde preşedintele Klaus Iohannis are trei variante: o poate promulga, o poate întoarce, o singură dată, În Parlament spre reexaminare sau o poate trimite şi el la Curtea Constituţională.
Odata adoptata, legea ar infiinta un “Sistem National de Securitate Cibernetica”, condus de un “Consiliu Operativ de Securitate Cibernetica”, format din reprezentanti ai MApN, MAI, MAE, MSI, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS si CSAT si condus de consilierul prezidential pentru aparare si securitate nationala. Prevederea care a starnit cea mai multa indignare nu e insa aceasta, ci cea de la articolul 17, care ii obliga pe providerii de Internet sa ajute institutiile statului sa aiba acces la datele abonatilor, spune PRO TV.
Mai precis, articolul 17 al legii spune ca “Pentru realizarea securitatii cibernetice, detinatorii de infrastructuri cibernetice au urmatoarele responsabilitati: a) sa acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivata a Serviciului Roman de Informatii, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Telecomunicatii Speciale, Serviciului de Protectie si Paza, CERT-RO si ANCOM, in indeplinirea atributiilor ce le revin acestora si sa permita accesul reprezentantilor desemnati in acest scop la datele detinute, relevante in contextul solicitarii”.
La articolul 17 al aceluiași proiect se prevede că deținătorii de infrastructuri cibernetice au responsabilitatea să le permită reprezentanților SRI și altor autorități subordonate acestui serviciu, după cum prevede această lege, acces la datele deținute la simpla “solicitare motivată”, și nu în baza unui mandat emis de un judecător.
In vara lui 2014, inainte ca legea sa fie adoptata tacit de Camera Deputatilor, au aparut mai multe critici, atat la adresa formei legii, cat si a faptului ca societatea civila nu a fost in niciun fel consultata atunci cand s-a redactat actul legislativ. Asociatia pentru Tehnologie si Internet cerea atunci ca securitatea informatica sa nu fie asigurata de serviciile secrete, ci de organisme civile. Ideea s-a transformat si intr-un amendament propus de deputatul PNL Daniel Iane, care a fost insa respins in comisii.
- Advertisement -