Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare pentru a descentraliza procesul de luare a deciziilor la vârful statului, după scandalul de corupție care l-a forțat pe șeful administrației sale să demisioneze, în timp ce avertismente din mai multe direcții trag un semnal de alarmă că orice schimbare drastică ar putea să slăbească coeziunea națională, relatează EFE marți.
Atât parlamentarii din opoziție, cât și cei din partidul lui Zelenski – Slujitorul Poporului – au cerut descentralizarea procesului decizional, după ce Andrii Iermak, acuzat că ar fi concentrat prea multă putere, marginalizând deopotrivă guvernul și parlamentul, a demisionat săptămâna trecută în urma unui scandal de corupție în sectorul energetic.
Mai mulți deputați ai partidului Solidaritatea Europeană, al fostului președinte Petro Poroșenko, au blocat marți tribuna parlamentului – pentru a doua oară de la izbucnirea scandalului – pentru a cere demisia imediată a executivului și crearea unui guvern de unitate națională, după care ședința legislativului a fost suspendată.
Această solicitare a fost susținută de partidul Patria al fostului prim-ministru Iulia Timoșenko și al primarului Kievului, Vitali Kliciko, critic de mai mult timp al președintelui ucrainean.
‘Unitatea, colegi deputați, nu este ceea ce ați făcut astăzi în Rada Supremă’ (parlamentul unicameral), a reacționat pe Facebook Mikita Poturaiev, deputat al partidului lui Zelenski, subliniind că protestul a întrerupt examinarea unor proiecte importante de legi, cum ar fi bugetul pe 2026.
Cu toate acestea, Poturaiev este unul din parlamentarii partidului Slujitorul Poporului care l-au îndemnat pe Zelenski nu doar să-l destituie pe Iermak, ci să reformeze complet sistemul de guvernare.
‘Trebuie să existe o resetare completă; nu este vorba doar despre personalități aparte’, a scris el într-un mesaj difuzat pe rețelele de socializare, pledând pentru un ‘guvern al forței naționale’ format din profesioniști cu o reputație impecabilă, dispuși să lase deoparte diferențele politice și să se concentreze pe apărare, stabilitate economică, securitate energetică și combaterea corupției.
‘Aceasta ar putea fi o cale de urmat. Pe timp de război, fără a putea organiza alegeri, trebuie să democratizăm într-un fel procesele de luare a deciziilor’, susține și Oleksandr Merejko, un alt deputat al formațiunii Slujitorul Poporului și președinte al Comisiei pentru afaceri internaționale din Rada Supremă.
‘Poate că acum este momentul ca parlamentul să adopte o poziție mai proactivă și mai independentă’, adaugă el, amintind că, din punct de vedere istoric, Rada Supremă a jucat un rol constructiv în momente de criză.
Sistemul guvernamental extrem de centralizat, construit în ultimii ani, începe să se fisureze, ceea ce provoacă confuzie chiar și în rândul deputaților partidului lui Zelenski, potrivit lui Olexi Haran, profesor de științe politice la Universitatea Națională Academia Kiev-Mohila.
Puțin probabil ca celui care îl va înlocui pe Iermak la conducerea administrației prezidențiale de la Kiev să i se permită să exercite aceeași influență, consideră el. Zelenski va continua să controleze grupul parlamentar al partidului său, dar cu o dificultate din ce în ce mai mare, apreciază Olexi Haran.
‘Mai devreme sau mai târziu, acest model de a conduce se va prăbuși’, apreciază Haran, potrivit căruia ceea ce se va întâmpla va depinde în mare măsură de președinte, care, în pofida apelurilor repetate la unitate, ‘adeseori dă vina pe cei care expun problemele, în loc să-i învinovățească pe cei care le creează’.
‘Dacă Zelenski este cu adevărat deschis la dialog cu societatea, trebuie să-l sprijinim. Sarcina noastră este să ieșim împreună din această criză’, a subliniat profesorul ucrainean, care mai spune că majoritatea ucrainenilor susține poziția președintelui cu privire la un acord de pace cu Rusia.
Scandalul a afectat însă semnificativ perspectivele de realegere a lui Zelenski odată ce războiul se va termina, a declarat Anton Grușețki, directorul Institutului internațional de sociologie din Kiev.
Cu toate acestea, Grușețki se arată sceptic în fața apelurilor la reformarea sistemului în ansamblu, argumentând că opoziția – cu procente de încredere foarte scăzute, potrivit sondajelor – exploatează criza și că, pentru majoritatea cetățenilor, rezultatul războiului și problemele economice sunt mai importante decât reforma instituțională.
