Miza alegerilor parlamentare din Ungaria este dacă noua economie ungară va rămâne sau ne vom reîntoarce la vechea economie, a declarat prim-ministrul Viktor Orbán sâmbătă, la Budapesta. În discursul său rostit cu ocazia deschiderii anului la Camera de Comerţ şi Industrie a Ungariei, premierul a subliniat că după 2010 au fost iniţiate schimbări fundamentale şi în economie, iar economia de astăzi nu este identică cu cea dinainte de 2010. Miza alegerii este „să rămânem în cea nouă sau să ne întoarcem la cea veche”, pentru că „adversarii noştri” neagă în mod fundamental tot ce s-a întâmplat după 2010, a spus el.
Viktor Orbán a amintit şi creşterea economică de 7,1% de anul trecut, comparabilă cu cea din 1977, care a atins cifra de 7,6%, “bineînţeles în circumstanţe total diferite”. Rata investiţiilor în Ungaria anul trecut a fost a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, a adăugat el.
Gestionarea crizei a avut succes în Ungaria, redresarea a fost rapidă, puternică şi în formă de V, a doua linie a literei V fiind mai lungă decât prima, a explicat premierul.
El a apreciat că economia ungară s-a dovedit rezistentă în timpul pandemiei pentru că dispune de o complexitate economică internă, iar în ceea ce priveşte acest indicator, Ungaria este a 10-a cea mai competitivă ţară din lume.
Vorbind despre complexitatea economiei ungare, el a menţionat că Ungaria este puternică în industria de maşini, devine tot mai viguroasă în industria alimentară, industria chimică şi producţia de dispozitive electronice, iar acum a inclus şi noi sectoare precum industria militară, încercând să se lanseze în producţia aeronautică militară.
El a subliniat că Ungaria este o ţară de tranzit, însă în ultimii 20-30 de ani nu a acordat suficientă atenţie sau suficienţi bani pentru a profita de avantajele economice ale poziţiei sale geografice. Interesul Ungariei este ca “totul să treacă prin noi, exceptând războiul”, a spus Viktor Orbán, precizând totodată că, dintre ţările Grupului V4, în Ungaria există cel mai mare număr de autostrăzi, raportat la populaţia ţării.
Premierul consideră că este necesară alinierea la acest indicator a capacităţilor feroviare şi ar trebui să se facă progrese şi în traficul aerian.
Vorbind despre inflaţie, prim-ministrul a spus: chiar dacă rata inflaţiei din Ungaria va fi redusă sub nivelul actual de peste 7%, sub 6% până la sfârşitul anului, ţara se va afla în continuare într-un mediu inflaţionist ridicat şi în următorii ani. În opinia sa, unul dintre motivele acestei situaţii este faptul că Bruxelles nu reuşeşte coordonarea politicii climatice cu politica economică, luând decizii care ridică preţurile la energie.
Pe deasupra – a continuat el – ne confruntăm cu conflictul ruso-ucrainean şi cu diferendele legate de gazoductul North Stream. Premierul a subliniat că au eşuat calculele făcute anterior de Europa de Vest, potrivit cărora ruşilor le este cel puţin tot atât de important să ne vândă gazul, cât ne e important nouă să-l cumpărăm, deoarece acest raţionament este adevărat pentru preţurile mici la energie, dar dacă preţurile cresc, formula se schimbă, ruşii pot câştiga mult mai mulţi bani şi pe o cantitate de gaz mai mică.
El a apreciat că “timpul nu este de partea noastră, ci de partea lor”, iar marea întrebare a lunilor ce vin este: ce va ieşi din această situaţie şi cum va afecta inflaţia.
În legătură cu politica celor “patru limitări” – limitarea cheltuielilor cu utilităţile, a preţului carburanţilor, a dobânzilor şi a preţurilor la alimente – Viktor Orbán a apreciat că, în vremuri de criză, nu există o politică economică normativă, prin urmare intervenţia a fost necesară, dar speră că, odată cu îmbunătăţirea stării inflaţiei, aceste măsuri (cu excepţia limitării cheltuielilor cu utilităţile) pot fi scoase dintre instrumentele de reglementare a economiei.
