Ungaria este încă o ţară maghiară, aşa cum a fost acum 200 de ani, în ziua în care s-a născut imnul naţional maghiar – a declarat duminică prim-ministrul Viktor Orbán, în localitatea Szatmárcseke. El a spus: dacă există o virtute care merită răsplata supravieţuirii, aceasta este ataşamentul faţă de propria identitate, transmite agenția maghiară de știri MTI.
În discursul său festiv, rostit la slujba ecumenică ţinută cu ocazia Zilei Culturii Maghiare, premierul a subliniat: este corect şi just ca Ziua Culturii Maghiare să fie ziua în care s-a născut imnul naţional al Ungariei.
Viktor Orbán a spus: dintr-o perspectivă milenară nu există nicio altă creaţie a culturii maghiare care să înalţe inimile ca imnul naţional maghiar.
Premierul a adăugat: dacă ar fi să încercăm să concentrăm într-o singură operă tot ceea ce este maghiar şi tot ce ne face maghiari, ar trebui să alegem imnul naţional.
El a subliniat: deşi, ca gen, imnul este rugăciune şi o ieremiadă, prin urmare i s-ar potrivi postura profundă şi serioasă a smereniei spăşite, imnul nu se cântă în genunchi şi în niciun caz cu capul plecat, ci în picioare, stând drept, neclintit, întotdeauna cu fruntea sus.
Premierul a precizat: poetul Kölcsey Ferenc, autorul imnului, a aşternut pe hârtie cea mai importantă frază din istoria literaturii maghiare: “Şi-a ispăşit acest neam trecutul şi viitorul”.
Viktor Orbán a spus: dintr-o perspectivă creştină, acest lucru nu înseamnă un “bonus, bilet de favoare sau permis de liberă trecere” pentru a comite alte păcate. “Citită cu spirit creştin, această frază înseamnă că, deşi numărul şi amploarea păcatelor noastre pot fi mari, Dumnezeu nu ne-a şters de pe faţa pământului. Chiar dacă ne-a pedepsit, El ne dă voie să ne continuăm istoria. Singurul motiv pentru aceasta poate fi faptul că avem şi numeroase virtuţi şi merite, adică ne-am câştigat dreptul de a avea un viitor” – a afirmat el.
Dacă este adevărat că supravieţuirea noastră nu este rezultatul unui noroc orb, ci al unor confruntări, bătălii şi lupte pentru libertate, politice, militare şi spirituale, purtate cu ajutorul lui Dumnezeu, atunci trebuie să ne punem şi întrebarea: cu ce am meritat faptul că trăim încă în centrul Bazinului Carpatic şi că deţinem încă tot ce a răsărit în această zonă. “Acest lucru este valabil chiar dacă Ungaria, adaptată ritmului unei inimi în contracţie şi expansiune, se află acum într-o stare de contracţie” – a continuat el.
Este dreptul şi poate chiar datoria fiecărei generaţii să găsească propriul răspuns la această problemă – a adăugat el -, iar răspunsul poate fi cu greu separat de pericolele care ameninţă în acest moment viaţa maghiarilor.
El a subliniat: “cele mai mari lupte ale noastre – fie că au fost duse cu mijloace paşnice sau războinice – le-am purtat întotdeauna pentru a rămâne ceea ce suntem, pentru a putea trăi aşa cum vrem noi” şi nu aşa “cum ne spun alţii”.
Premierul a reamintit: otomanii ne spuneau cine este credincios adevărat şi cine era ghiaur, Habsburgii ne spuneau cine este un bun creştin, germanii ne ziceau cu cine putem trăi şi cu cine nu, iar sovieticii încercau să ne forţeze să devenim proletari globali în loc să fim maghiari. “Iar birocraţii de la Bruxelles vor să facă din noi cu forţa cetăţeni liberali ai lumii, să renunţăm la calitatea noastră de maghiar, pe care o consideră demodată” – a spus el.
Am rezistat întotdeauna, a spus premierul, “am găsit mereu propriile căi în viaţă”. El a declarat: dacă există o virtute care merită răsplata supravieţuirii, a spus el, aceasta este ataşamentul faţă de propria identitate.
Premierul a subliniat: “de aceea nu putem fi atraşi în capcană nici astăzi de vocile de sirenă” care ne îndeamnă “să ne aliniem la partea cea bună a istoriei”.
El a spus că “acesta este motivul pentru care nu ne lăsăm prinşi în vârtejul unui război din ce în ce mai sângeros, pentru care dorim încetarea focului, negocieri şi pace”. Maghiarii au învăţat că părţile bune şi rele ale istoriei vor fi hotărâte de marile puteri care se vor impune în cele din urmă, iar aceste puteri nu sunt câtuşi de puţin interesate de ceea ce este bun sau rău pentru maghiari – a spus el.
Prin urmare, a spus Viktor Orbán, “trebuie să ne menţinem pe partea maghiară a istoriei, chiar şi în situaţiile cele mai complicate şi dificile”.
Prim-ministrul a spus: cu toate că Ungaria este înconjurată de pământ din toate părţile, ea este de fapt o ţară insulară.
În urmă cu 1100 de ani, maghiarii au venit aici, şi-au ales un loc de trai printre străini, în strângerea străinilor. Maghiarii şi-au întemeiat statul în umbra celor “mai mari” decât ei şi au stabilit o ordine maghiară a vieţii, pe care o menţinem de peste 1100 de ani.
“Noi nu suntem mai buni sau mai răi, ci suntem diferiţi”, iar această diferenţă este dată de cultura maghiară – a declarat premierul.
Viktor Orbán a evidenţiat: “noi suntem maghiari, nu suntem şi nu vom fi mai prejos faţă de alte popoare, prin natura noastră deosebită suntem cel puţin la fel de buni şi demni de respect ca orice alt popor”. Tot restul ţine de voia lui Dumnezeu – a adăugat el.
Peste alte 200 de ani vom vedea cine va mai fi în picioare şi care vor fi popoarele cernute de “stăpânul istoriei” – şi-a încheiat discursul prim-ministrul ungar.
