Viktor Orbán: Secolul 21 va fi secolul Asiei. În America, neomarxismul numit “woke” preia conducerea instituţiilor care formează ideile şi gândirea, în timp ce în Europa are loc în prezent un flux demografic, politic şi economic musulman

0
Sátoraljaújhely, 2020. június 6. Orbán Viktor miniszterelnök beszédet mond a Centenáriumi Turulszobor avatásán, a Trianoni békediktátum 100. évfordulója alkalmából tartott megemlékezésen 2020. június 6-án. MTI/Czeglédi Zsolt

„Maghiarii nu au pierdut niciodată din vedere misiunea lor” – a declarat prim-ministrul ungar Viktor Orbán joi, la deschiderea noului an, la Colegiul Mathias Corvinus din Budapesta.

În discursul său premierul a afirmat: faptul că secolul 21 va
fi secolul Asiei “nu este deloc de la diavol”, dar în acelaşi timp
“consumă sufleteşte Europa, care este atât de mândră de primatul
său spiritual” şi Statele Unite, obişnuite să fie forţa
conducătoare, economică şi militară, a lumii.

În opinia sa, supremaţia mondială a Occidentului timp de 400 de
ani a fost susţinută şi de conştiinţa acestuia privind
excepţionalitatea şi misiunea sa, care îi era sursă de inspiraţie
şi de încredere în sine. Cu toate acestea – a continuat premierul –
ceva s-a schimbat la începutul secolului 21, iar civilizaţia
occidentală se confruntă acum cu provocări serioase. El a amintit
aici faptul că, în America, neomarxismul numit “woke” preia
conducerea instituţiilor care formează ideile şi gândirea, în timp
ce în Europa are loc în prezent un flux demografic, politic şi
economic musulman, care creează o situaţie inedită în Franţa,
Italia, Olanda, Belgia, Germania şi Austria.

Viktor Orbán a remarcat că Occidentul nu este în măsură să
ofere răspunsuri politice adecvate la aceste probleme “de nicio
parte a Oceanului”. “Pe scurt, noi, cei din Europa Centrală, credem
că Occidentul şi-a pierdut treptat încrederea în propria misiune” –
a spus el, continuând: Occidentul nu mai caută sensul istoriei
proprii, ci mai degrabă vorbeşte despre sfârşitul său iminent,
reinterpretează sau şterge anumite perioade, unele din ele le
consideră de-a dreptul ruşinoase, demne de eliminat şi nu reuşeşte
să le înlocuiască cu nimic. El a mai adăugat că cei care nu sunt
paralizaţi, ci sunt chiar foarte activi, sunt consideraţi “forţe
deconstructive şi dezintegratoare”, care “poate că ar fi mai bine
dacă ar fi paralizaţi”.

Premierul a evocat constatarea din lucrarea lui Karl Popper
care stă la baza ideologiei societăţii deschise: oricine acordă o
valoare specială şi o misiune istorică propriei naţiuni sau
propriei comunităţi politice este un duşman al societăţii deschise
şi, de fapt, construieşte tirania. Această concepţie poate fi
considerată declaraţia cea mai influentă şi cea mai distructivă a
gândirii occidentale de după Al Doilea Război Mondial – a spus
Orbán, menţionând că, conceptul de societate deschisă a privat
Occidentul de credinţa sa în propriile valori şi în misiunea
istorică, iar acum, în perioada “fluxului musulman” şi a
ascensiunii Asiei, împiedică Occidentul să-şi confrunte propria
misiune cu noile centre ale puterii intelectuale şi politice,
aflate în ascensiune.

Prim-ministrul a atras atenţia asupra faptului că
central-europenii cred că, în lipsa unei misiuni, sunt sortiţi
eşecului. “Cel care îşi pierde credinţa în propria sa excelenţă şi
misiune, pierde şi inspiraţia, motivaţia de face eforturi pentru
mai bine şi, în cele din urmă, devine nesemnificativ”, a spus el.

Viktor Orbán a subliniat că sarcina maghiarilor în trecut a
fost organizarea Bazinului Carpatic şi asigurarea coexistenţei şi
prosperităţii popoarelor din zonă. “Timp de mai multe secole,
misiunea şi vocaţia noastră a fost protejarea Bazinului Carpatic
independent”, pentru ca “să nu ne lăsăm încadraţi” în sistemul
politic, cultural şi de stat german sau otoman, a spus premierul
ungar.

Orbán a amintit că invaziile tătarilor, câştigul de teren al
lumii musulmane în Evul Mediu, ocupaţia nazistă şi cea sovietică,
anticreştinismul deceniilor comunismului au îmbinat protejarea
Bazinului Carpatic şi a creştinismului, creând o mare vocaţie cu
semnificaţie naţională, central-europeană şi chiar europeană.

El a menţionat că procese similare au avut loc în Polonia şi în
Balcani, unde trăiesc, de asemenea, popoare care pot răspunde la
întrebarea care este misiunea şi vocaţia lor naţională.

Potrivit prim-ministrului, creştinismul constă din două
elemente, din credinţă şi din forme de viaţă inspirate şi create de
credinţă. Guvernele nu sunt competente în materie de credinţă, de
aceea, când vorbesc despre creştinism şi democraţie creştină, se
referă la forme de viaţă născute din societăţi impregnate cu
credinţa creştină.

Orbán a subliniat că toate acestea au creat o perspectivă
diferită asupra vieţii şi un altfel de respect de sine al
naţiunilor din Europa Centrală. Când se discută cu liderii ţărilor
din Europa de Vest despre gen, migraţie, suveranitate naţională sau
“tendinţele imperiale periculoase de la Bruxelles”, partenerii de
discuţie interpretează dezbaterile şi diferenţele de opinii ca
întârzieri de fază ale procesului de dezvoltare, a spus premierul.

Potrivit lui Orbán, ei cred că “noi suntem pur şi simplu
înapoiaţi, dar cu siguranţă îi vom ajunge din urmă”. Nu înţeleg că
este vorba de fapt de o diferenţă culturală, geopolitică şi
filosofică profundă, a adăugat şeful guvernului de la Budapesta.

El a spus că în Europa Centrală, munca şi realizările personale
ale tuturor membrilor comunităţii, ai naţiunii, se adaugă “într-un
mare efort comun al îndeplinirii misiunii noastre”. De aceea, toţi
cetăţenii Ungariei sunt mândri în mod conştient, ei sunt conştienţi
de importanţa vieţii lor şi a muncii pe care o depun – a adăugat
prim-ministrul, menţionând că o concepţie de viaţă bazată pe
misiune este în primul rând o chestiune de inimă şi nu de raţiune.