Primul oficial care participă la ceremoniile de comemorare a victimelor Revoluției române de acum 30 de ani nu este un demnitar român, ci Viktor Orban, premierul Ungariei, așteptat sâmbătă seara la Timișoara. Premierul ungar își reconfirmă sprijinul pentru Transilvania, asumând cumva, implicit și simbolic, o parte din meritele revoluției. , spune într-un comentariu Radio Europa Liberă.
”Totul a început cu ungurii”, subliniază în titlul unui articol purtătorul de cuvânt al Guvernului maghiar, Zoltán Kovács. Textul a fost trimis acum câteva zile jurnaliștilor acreditați la Bruxelles.
”Deşi mulţi îşi amintesc că România a fost ultima ţară care s-a eliberat de dictatura comunistă în 1989, adesea este trecut cu vederea un detaliu semnificativ. Totul a început când un preot reformat maghiar a fost ameninţat la Timişoara, iar comunitatea locală a început să-l vegheze, la 16 decembrie, în urmă cu treizeci de ani”, scrie Zoltán Kovács, secretar de stat la Budapesta pentru Relaţii şi Comunicare conform ziarului Adevărul.
Scopul evenimentelor comemorative organizate în perioada 12-16 decembrie de Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania ”este să se asigure că rolul Timişoarei şi al lui László Tőkés nu sunt niciodată şterse din istoria Revoluţiei”. Suita de acţiuni cuprinde slujbe religioase, o conferinţă academică, o gală festivă în această seară la Camera de Comerţ din Timişoara (al cărei invitat de onoare este premierul maghiar), o dezbatere consacrată rolului familiei Tőkés în 1989, inaugurarea bisericii reformate Noul Mileniu şi o reproducere a lanţului uman de acum trei decenii împotriva evacuării pastorului Tőkés.
În aşteptarea discursului lui Viktor Orbán, purtătorul său de cuvânt subliniază că România a fost ultima ţară care a răsturnat regimul comunist în 1989 şi singura care şi-a executat conducătorul, în urma unei schimbări violente. ”În vreme ce unele dintre circumstanţele unice ale Revoluţiei sunt cunoscute pe scară largă, este adesea trecut cu vederea un detaliu semnificativ”, consideră Zoltán Kovács. Şi anume, faptul că ”expresia dramatică a nemulţumirii publice nu a luat brusc forma unei revoluţii”, ci a început cu un ”mic protest” al minorităţii maghiare, reunite în jurul pastorului Tőkés, ”unul dintre cei mai acerbi critici ai comuniştilor” şi ”făcându-l o ţintă perfectă pentru regim – un etnic maghiar”. ”Prin curajul său eroic, episcopul Tőkés va continua să devină un simbol al Revoluţiei Române, atât pe plan intern, cât şi internaţional”, conchide secretarul maghiar de stat, mai notează Adevărul.
Elitele politice din România par, în schimb, mult mai puțin implicate în această afirmare care alimentează imaginarul colectiv. Președintele Klaus Iohannis va fi la Timișoara luni, pe 16 decembrie, în vreme ce Parlamentul a planificat o ședință solemnă tot pentru luni. În mod concret, liderii români nu vin cu nicio contribuție la 30 de ani de la căderea regimului comunist. Întrebarea „cine a tras în noi după 22” nu are încă răspuns, dosarul vinovaților revoluției abia a ajuns în instanță, iar adevărul istoric e încă necunoscut, fiindcă nu există un raport cu adevărat serios din care să rezulte succesiunea faptelor și resortul lor, responsabilitățile instituțiilor implicate în moartea celor peste 1000 de oameni și rănirea altor peste 3000.Nu toate documentele Armatei și serviciilor secrete din perioada revoluției sunt declasificate și cu toate că există multe informații din decembrie 1989, ele n-au fost încă puse cap la cap de profesioniști, pentru a avea un tablou clar al realității. Președinția putea lua inițiativa în pregătirea aniversării celor 30 de ani, folosind, cel puțin metodologic, modelul Comisiei Tismăneanu, care a publicat Raportul comunismului, se încheie comentariul Radio Europa Liberă.
