Biserica Sfântul Nicolae din Bacău a fost arhiplină la prima liturghie în limba maghiară care a fost oficiată în după-amiaza zilei de duminică, după ce episcopia şi-a dat acordul pentru acest lucru – a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI, etnograful Tinca Nistor, responsabilul pentru problemele de religie în cadrul Asociaţiei Ceangăilor Maghiari din Moldova (ACCM).

Episcopia Romano-Catolică de Iaşi şi-a dat acordul în cursul
acestei săptămâni pentru oficierea câte unei slujbe în limba
maghiară în fiecare lună, la biserica parohială Sfântu Nicolae,
aflată în apropierea Pieţei Centrale din Bacău. De la 1884 încoace
– de când există Dieceza de Iaşi – este pentru prima oară când pe
teritoriul diecezei vor avea loc, prin decizia conducerii acesteia
şi în mod regulat, liturghii în limba maghiară. De la căderea
comunismului încoace toate cererile în acest sens ale ceangăilor
maghiari din Moldova au fost respinse.

Tinca Nistor a relatat pentru MTI că în biserică a fost o
adevărată atmosferă de sărbătoare, lucru accentuat şi de faptul că
din 6-8 aşezări locuite de ceangăi, credincioşii au sosit în
grupuri organizate, îmbrăcaţi în costumele lor tradiţionale.
Biserica s-a umplut aproape până la refuz deja la ora de adoraţie
care a precedat prima slujbă maghiară, a mai spus etnograful. În
timpul închinării au răsunat mai multe cântece maghiare.

“Toată lumea a cântat din inimă, au fost momente de puternică
sacralitate, efectiv s-a simţit puterea care sălăşluieşte în
această comunitate” – a spus Tinca Nistor, în opinia căreia
majoritatea celor prezenţi cunoşteau cântecele maghiare şi le-au
cântat fără reţineri.

Prima liturghie în limba maghiară a fost celebrată de preotul
pensionar Ioan Ciobanu, care a servit în trecut la Beiuş, în
judeţul Bihor, iar după pensionare a revenit în Moldova. În centrul
predicii sale s-a aflat ideea că credincioşii trebuie să ducă zi de
zi o viaţă exemplară.

Ceangăii, care vorbesc unul dintre dialectele limbii maghiare,
luptă de aproape trei decenii pentru autorizarea liturghiilor în
limba maghiară. Anterior, Tinca Nistor declarase pentru agenţia
ungară de presă MTI, că intenţionează să publice toată
corespondenţa – care însumează două volume – pe care a susţinut-o
în acest sens cu diferiţi lideri ai Bisericii. Episcopul
romano-catolic de Iaşi, Petre Gherghel, aflat în funcţie din 1990,
afirmase la un moment dat că va aproba liturghiile în limba
maghiară numai în cazul în care se va convinge că cel puţin doi la
sută dintre enoriaşi nu înţeleg limba română. Mai târziu, refuzul
liturghiilor maghiare a fost motivat prin faptul că limba
ceangăilor nu este limba maghiară.

Tinca Nistor a specificat totodată că prin liturghia în
maghiară de la Bacău, problema slujbelor în limba maternă a
ceangăilor din Moldova nu este pe deplin rezolvată. Se va menţine
solicitarea ca liturghiile în limba maghiară să fie introduse în
toate satele de ceangăi în care există dorinţă pentru acest lucru.

În cele opt judeţe ale Moldovei care aparţin de Episcopia
Romano-Catolică de Iaşi trăiesc – conform datelor disponibile pe
pagina de internet a episcopiei – peste 200.000 de credincioşi
romano-catolici. Cercetătorii maghiari estimează că numărul
catolicilor moldoveni care vorbesc unul dintre dialectele limbii
maghiare se ridică la 30-40 de mii.

SCRIE-NE

Nu suntem acum aici. Dar ne poți scrie.

Se trimit datele

©2019 @ optimizare SEO realizata de www.VasPavITConsulting.ro

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?