Doar o persoană din 10, care participă la recensământul din România, poate completa singură chestionarele, însă cea mai mare provocare a perioadei de autorecenzare online este exemplul şi ajutorul oferit oamenilor, a declarat, marţi, la Cluj-Napoca, Anna Horváth, vicepreşedinte executiv al UDMR, potrivit portalului clujean de ştiri Maszol.ro.
Şefa grupului de lucru pentru recensământ al UDMR şi sociologul Gergő Barna, preşedintele Asociaţiei Analiştilor în Politici Publice, care se ocupă de campania recensământului în rândul maghiarilor, au susţinut o conferinţă de presă despre provocările din următoarele săptămâni ale recensământului, la sediul Prezidiului Executiv al UDMR.
Anna Horváth a explicat că, “în urma pandemiei de coronavirus şi în plin război într-o ţară vecină şi pe lângă criza economică”, este dificil să atragi atenţia asupra unui subiect care “nu stârneşte prea multă emoţie”, însă recensământul este o “problemă vitală” pentru toţi maghiarii din România. Maghiarii trebuie să se prezinte ca o comunitate puternică pentru că rezultatele recensământului vor influenţa atitudinea statului român faţă de comunitatea maghiară, iar aceste cifre vor fi considerate ca o referinţă în aplicarea unor drepturi precum utilizarea limbii materne şi a altor drepturi legate de minorităţi, a mai semnalat şefa grupului de lucru.
Experienţa de până acum arată că 9 din 10 persoane nu au competenţele digitale necesare pentru a completa chestionarul online. Acest lucru înseamnă că fiecare maghiar care a reuşit să completeze chestionarul ar trebui să ajute alte 9 persoane cum ar fi: membri ai familiei, prieteni, cunoştinţe, a explicat oficialul UDMR.
“Subliniem importanţa primei etape a recensământului deoarece noi suntem cei mai de încredere recenzori pentru noi şi pentru familiile noastre. În multe localităţi, am constatat că oamenii preferă să aştepte recenzorii şi nu completează chestionarul. Însă, atragem atenţia că de data aceasta vor fi mult mai puţini recenzori, ceea ce înseamnă că numărul acestora va scădea la 25% faţă de ultimul recensământ. Presupunând o rată de participare de 35-40% (în etapa de autorecenzare), recenzorii vor trebui să viziteze până la 300-500 de gospodării în perioada 16 mai – 17 iulie. În această formă, acest lucru este imposibil, riscul de a nu fi recenzaţi creşte, iar datele celor care nu au fost recenzaţi vor fi transferate din baza de date existentă”, îl citează Maszol.ro, în articol, pe vicepreşedintele executiv al UDMR.
Potrivit lui Anna Horváth, campania de informare, care a început în urmă cu şase luni, a avut ca scop creşterea participării comunităţii maghiare peste media naţională la prima fază de autorecenzare, prin completarea online a chestionarelor. “Fără recenzarea locuitorilor din Ţinutului Secuiesc, nu va ieşi cifra de un milion de maghiari”, a subliniat Anna Horváth, adăugând că în regiunile din Partium sau etnosporă este mult mai dificil de estimat prezenţa maghiarilor la recensământ.
Gergő Barna a precizat că, după a 5-a săptămână, la nivel naţional, pe baza datelor de duminică, participarea la recensământ este de 20,8%, iar dacă această tendinţă se menţine până la data de 15 mai, sfârşitul perioadei de autorecenzare, participarea la recensământ ar putea ajunge la 37%. Prezenţa estimată a maghiarilor la recensământ este puţin mai bună decât media naţională, până în acest moment 265.000-270.000 de persoane au participat la recensământ.
Potrivit sociologului, majoritatea persoanelor care s-au autorecenzat online, 62-64%, au făcut-o la centrele de recensământ. În ultimele 5 săptămâni, la numărul de telefon indicat pe site-ul nepszamlalas.ro au apelat în jur de 2.000 de persoane, iar pagina a avut 110.000 de vizualizări.
