Potrivit sentinţei definitive a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României (ICCJR), Castelul Szentkereszty de la Arcuş rămâne al moştenitorilor fostului proprietar, fraţii Jankovich-Bésán, anunță agenția maghiară de știri MTI.
RELATAREA MTI:
Sentinţa definitivă a fost pronunţată joi şi a fost făcută
publică pe portalul instanţelor de judecată din România. ICCJR a
admis recursul pe care moştenitorii l-au depus împotriva sentinţei
pronunţate în luna noiembrie a anului trecut şi care a dispus
revizuirea sentinţei iniţiale de retrocedare. Totodată a refuzat ca
Ministerul Culturii din România să se constituie parte în procesul
împotriva moştenitorilor şi a obligat Centrul Cultural de la Arcuş,
care a solicitat revizuirea retrocedării, la plata unor cheltuieli
de judecată în cuantum de peste 30 000 de lei.
În această speţă, restauraţia naţional-comunistă a eşuat, a
spus Előd Kincses, avocatul familiei Jankovich-Bésán, în
declaraţia pe care a dat-o ziarului “Háromszék”.
Sentinţa definitivă de retrocedare a castelului a fost
pronunţată în noiembrie 2012, de ICCJR, însă moştenitorii care
trăiesc în Africa de Sud, Spania şi Portugalia au reuşit să intre
în posesia castelului şi anexelor sale, şi să le intabuleze pe
acestea, pe numele lor, numai în 2015, după alte câteva procese.
Centrul Cultural de la Arcuş, care a folosit anterior clădirea,
a solicitat revizuirea sentinţei de retrocedare, motivând că a
ajuns în posesia unor documente noi, care nu au fost disponibile
anterior, documente care demonstrează faptul că momentul în care
castelul a ajuns în posesia statului român nu a fost în perioada
naţionalizărilor comuniste, ci că s-a aflat, deja în 1945, sub
autoritatea Casei de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor
Inamice (CASBI). Şi asta întrucât pe ultimii săi proprietari, Béla
Szentkereszty, care a decedat în iunie 1944, respectiv sora
acestuia, Erzsébet Szentkereszty, statul român i-a considerat, încă
în 1944, ca fiind “absenţi din ţară”, suspectându-se că au fugit
din România.
Fostul conac de la Arcuş a fost transformat în castel în anii
1870, de contele Zsigmond Szentkereszty şi soţia sa, contesa Anna
Haller. Forma sa actuală i se datorează fostului şef al comitatului
Trei Scaune, contele Béla Szentkereszty, care a modificat
arhitectura sa în anii 1890. În 1982, Partidul Comunist Român a
făcut din clădirea impunătoare o reşedinţă de vânătoare pentru
Nicolae Ceauşescu. După căderea regimului, castelul a găzduit
Centrul Cultural de la Arcuş, înfiinţat în 1994 şi aflat sub egida
Ministerului Culturii.