Potrivit însărcinatului premierului Ungariei pentru activitatea de mediere, Katalin Szili, în ultimii trei-patru ani au fost înregistrate progrese uriaşe în ceea ce priveşte consolidarea identităţii ceangăilor maghiari din Moldova, astfel încât aceştia să poată prospera în locurile lor natale. Oficialul ungar a declarat acest lucru agenţiei ungare de presă MTI, miercuri, după ce a participat la o vizită de trei zile în comunităţile de ceangăi maghiari din Moldova, ca membru al consiliului de supraveghere din cadrul Asociaţiei Ceangăilor Maghiari din Moldova (MCSMSZ).
Katalin Szili a relatat că împreună cu László Pogár, preşedintele MCSMSZ, respectiv Péter Edvi, preşedintele consiliului de supraveghere al MCSMSZ, au reuşit în numai trei zile să ajungă în 15 sate din Moldova, unde au vizitat împreună case maghiare şi instituţii de învăţământ maghiare nou construite sau renovate, şi s-au întâlnit cu aproximativ o sută de cadre didactice, cu delegaţi şi angajaţi ai MCSMSZ.
Însărcinatul premierului ungar a declarat că în timpul vizitei au reuşit să observe foarte bine modul în care se desfăşoară activitatea de păstrate şi consolidare a identităţii ceangăilor maghiari din România. Aici există 63 de aşezări în care trăiesc oameni de religie romano-catolică şi care încă mai vorbesc limba maghiară, iar în 34 dintre aceste aşezări, MCSMSZ a lansat învăţământ în limba maghiară, a adăugat Szili. De educaţia maghiară beneficiază aproape 2000 de copii, cărora li se oferă, în fiecare zi, şi o masă gratuită. Katalin Szili a menţionat că au fost construite sau renovate 22 de case maghiare şi şcoli în care acum este posibilă desfăşurarea unor activităţi cu copiii în condiţii demne de secolul al XXI-lea. Peste tot a putut observa table inteligente şi echipamente moderne, a spus politicianul ungar.
“Ceea ce se face aici pentru consolidarea comunităţii este un lucru uriaş. Există învăţământ, educaţie muzicală, activităţi de păstrare a tradiţiilor, totodată mai sunt foarte multe lucruri pe care dorim să le facem în viitor. Sprijinul pe care MCSMSZ l-a primit de la Guvernul Ungariei a făcut minuni”, a constatat Katalin Szili.
Însărcinatul premierului ungar a menţionat că pe lângă programele educaţionale, în zonele locuite de ceangăii maghiari sunt organizate şi tabere de vară, respectiv evenimente dedicate păstrării tradiţiilor, iar la slujba religioasă susţinută în limba maghiară, care are loc o dată pe lună, la Bacău, participă în medie 3-400 de maghiari. În opinia sa, toate aceste lucruri arată că această comunitate a ceangăilor maghiari din Moldova s-a regăsit pe sine şi şi-a consolidat identitatea. Cei cu care a stat de vorbă i-au relatat că la recensământul care a avut loc recent, au declarat că sunt de etnie maghiară şi că limba lor maternă este maghiara.
Potrivit lui Katalin Szili, MCSMSZ şi comunitatea au devenit, deja, suficient de puternică pentru a putea menţine pe termen lung acest program. MCSMSZ ar dori să includă mai multe aşezări în programul de învăţământ în limba maghiară din Moldova, însă a dat dovadă de înţelegere cu privire la faptul că, din cauza condiţiilor economice actuale, creşterea din ultimii trei ani nu poate continua în acelaşi ritm, a spus oficialul ungar. Cadrele didactice care participă la programul de învăţământ în limba maghiară din Moldova nu s-au plâns deloc. “Aceştia îşi desfăşoară activitatea cu multă credinţă şi dăruire, căci ştiu că aici are loc salvarea unei comunităţi”, a afirmat politicianul ungar.