Uniunea Europeană, în loc să se ocupe de probleme serioase, de căutarea de noi surse de energie şi de dezvoltarea infrastructurii, şi-a pierdut timpul în ultimele luni discutând despre plafonarea preţurilor la gaze naturale, a declarat, luni, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, la Bruxelles.
Potrivit unui comunicat al MAE ungar, şeful diplomaţiei de la Budapesta a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă ce a urmat reuniunii miniştrilor europeni ai energiei, că Ungaria nu susţine în niciun caz introducerea unui plafon de preţ pentru gazele naturale, deoarece este o măsură “dăunătoare, periculoasă şi complet inutilă”.
Potrivit politicianului, aceasta este o reacţie a comunităţii la evenimentele care au avut loc în luna august, iar faptul că de atunci continentul se descurcă bine mersi fără un plafon de preţ este o dovadă a inutilităţii introducerii acestuia.
În plus, impunerea unui plafon ar putea duce la creşterea preţurilor, atât din cauza cantităţii disponibile limitate, cât şi din cauza faptului că preţul ar fi stabilit peste preţul actual al pieţei, a avertizat politicianul de la Budapesta.
“Ce mesaj transmite acest lucru comercianţilor şi vânzătorilor? Acesta arată în mod clar că suntem dispuşi să plătim mai mult pentru gaze naturale decât preţul actual al pieţei”, a spus Szijjártó.
Ministrul consideră că acest tip de intervenţie este artificială în funcţionarea pieţei, periculoasă şi iresponsabilă, fără precedent, şi, prin urmare, ar trebui realizată o investigaţie preliminară foarte amănunţită.
Péter Szijjártó a declarat că soluţia ar fi creşterea volumului de gaze naturale, dar acest lucru necesită şi dezvoltarea infrastructurii.
“Nu are niciun rost să construim porturi de gaze naturale lichefiate (GNL) în diferite părţi ale Europei dacă nu există conducte suplimentare disponibile”, a declarat şeful diplomaţiei ungare.
“În loc să ne ocupăm de această problemă importantă, ultimele luni au fost pierdute cu problema plafonării preţurilor la gaze naturale”, a subliniat acesta.
Ministrul ungar a abordat şi problema aprovizionării cu ţiţei a Europei Centrale şi a subliniat că, prin oleoductul Prietenia, ajung din Rusia anual 19 milioane de tone de ţiţei în Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă.
Iar singura rută alternativă, oleoductul Adria din Croaţia, are o capacitate de doar 12 milioane de tone pe an, lucru pe care toată lumea îl cunoaşte de cel puţin 6 luni, şi totuşi nu s-a făcut nimic pentru extinderea acestuia, a reproşat Péter Szijjártó.
“Este o greşeală uriaşă a Uniunii Europene, pentru că aceasta nu este o problemă bilaterală, trilaterală sau cvadrilaterală, ci este o problemă europeană”, a precizat politicianul.
În cele din urmă, Péter Szijjártó a declarat că prelungirea contractului Mol, care expiră la sfârşitul anului, este problematică, deoarece partea croată a dat o ofertă “injustă”, ceea ce ar însemna o creştere cu 80% a taxei de tranzit.
“Această ofertă nu este altceva decât un abuz din partea croaţilor în situaţia de război, de situaţia de monopol, de faptul că războiul ar putea pune Ungaria, Slovacia şi parţial Cehia într-o poziţie vulnerabilă”, a explicat ministrul.
În acest context, Péter Szijjártó a solicitat Comisiei Europene să propună ca preţurile aplicate pe rutele alternative, devenite necesare din cauza războiului, să nu depăşească media europeană.
