Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 33 conserve de ton provenite din Thailanda, Filipine, Spania, Ecuador, Cote D Ivoire, Bulgaria, Vietnam, Ghana, Seychelle, Mauritius, Grecia şi Italia.
Una din două conserve de ton are peşte contaminat cu Cesiu 137, susține studiul.
40% din conservele de ton analizate sunt fie etichetate greșit, fie nu conțin suficiente informații pentru consumatori.
La 2 din 5 conserve de ton nu este menționată, pe eticheta, zona de pescuit.
grele (plumb, cadmiu și mercur).
- 64% dintre conservele analizate au în compoziție ulei vegetal, dintre care:- la un procent de 15% nu se specifică tipul de ulei vegetal;- 3% folosesc ulei de rapiță;
– 18% folosesc ulei de floarea soarelui;
– 15% folosesc ulei de soia.
- specia de ton folosită la fabricarea conservei:- 55% folosesc Katsuwonus pelamis;- 27% nu declară specia de ton ;
– 15% folosesc Ton Albacora;
– 3% folosesc Ton Tonggol;
- cantitatea de ton din conservele analizate variază între 60% și 70,5% din cantitatea netă a conservei.
- doar 61% dintre producători declară zona de unde a fost pescuit peștele, după cum urmează:
„În urmă cu şase ani (11 martie 2011), urmare a dezastrului de la centrala nucleară de la Fukushima (Japonia), a avut loc cea mai mare deversare radioactivă din istorie. Considerând faptul că incidentul a avut loc în imediata apropriere a oceanului Pacific, studiile de specialitate estimează că cel puţin 80% din deşeurile rezultate în urma accidentului s-au deversat în apele Pacificului.
Reprezintă radiaţiile rezultate în urma dezastrului de la Fukushima o problemă?
Părerile sunt împărţite, însă este o certitudine faptul că, în fiecare zi, aproximativ 300 de tone de apă contaminată radioactiv ajunge în apele oceanului Pacific, în prezent neexistând vreo variantă pentru stoparea acestui flux.
În mod direct, s-a estimat că a crescut concentraţia de Cs 137 (Cesiu 137) cu 2, până la 3 ori, înregistrându-se concentraţii similare, dacă nu chiar mai mari decât cele de la Cernobîl. În mod indirect, contaminarea radioactivă are un impact semnificativ asupra mărfurilor provenite din zona afectată (Asia, Oceania, Australia şi America de Nord), printre acestea regăsindu-se si produsele alimentare. Produsele alimentare, în speţă conservele de peşte (ton), uleiul de peşte, produsele semi-preparate din peşte, toate prezintă, conform măsurătorilor efectuate, o radioactivitate sporită, acesta fiind şi motivul pentru care aceste produse sunt vândute, uneori, la un preţ redus pe rafturile magazinelor de tip supermarket”, a transmis asociaţia.
Cum alegeţi conserva de ton
„La alegerea unei conserve de ton trebuie să se aibă în vedere conținutul de ton din conservă, cantitatea de proteine, de grăsimi şi de sare la 100 grame produs. Un alt aspect important îl reprezintă şi locul unde a fost pescuit peştele întrucât cel capturat în Oceanul Pacific este iradiat cu Cesiu 137 în urma accidentului nuclear de la Fukushima din anul 2011. Din păcate, ingerarea unui aliment radioactiv este cea mai gravă formă de poluare, iradierea în acest caz fiind de 20 de ori mai mare decât iradierea exterioară a corpului în aceleaşi condiţii privind cantitatea de element radioactiv. Recomand consumatorilor să evite conservele de ton care au în compoziţie peşte capturat în Oceanul Pacific, respectiv din următoarele zone: FAO 61, 67, 71, 77, 81, 87 şi 88. De asemenea, consumatorii nu trebuie să achiziționeze conservele de ton care au ambalajul bombat, lovit, cu puncte sau pete de rugină, acestea reprezentând un adevărat pericol pentru sănătatea lor”, a precizat Costel Stanciu, președinte APC.
