Preotul romano-catolic Darvas Kozma Jozsef, iniţiatorul protestului de la Miercurea Ciuc faţă de ancheta declanşată de DNA în cazul Liceului Teologic Romano-Catolic „Rákóczi Ferenc II”, care funcţionează în incinta Colegiului Naţional „Unirea” din Târgu Mureş, susţine că a învăţat de la bucureşteni să îşi manifeste nemulţumirile în stradă, pentru a obţine drepturile care se cuvin comunităţii maghiare, adăugând că astfel „pot fi schimbate chiar şi guverne”.
„Am învăţat de la bucureşteni că trebuie să ne manifestăm nemulţimirile inclusiv în stradă; astfel putem schimba chiar şi guverne”, a spus preotul romano-catolic Darvas Kozma Jozsef la finalul protestului organizat în faţa Liceului Marton Aron din Miercurea Ciuc.
Solidar cu cei anchetaţi în legătură cu înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic „Rákóczi Ferenc II” din Târgu Mureş şi „a oricăror acţiuni de intimidare şi încercări de a desfiinţa gimnaziul” a aderat şi senatorul UDMR Tánczos Barna.
În opinia acestuia, o greşeală administrativă nu trebuie transformată în răspundere penală, aceasta din urmă venind după ce instanţa a dat câştig de cauză în dosare privind retrocedarea unor clădiri care au aparţinut bisericilor istorice maghiare.
„Încet-încet dispare orice răspundere administrativă în România şi orice greşeală, atât în administraţie, cât şi în viaţa economică, se transformă imediat în responsabilitate penală. Avem câteva precedente periculoase: atât la Szekely Miko, din Sfântu Gheorghe, cât şi la Târgu Mureş, retrocedarea s-a făcut pe baza legislaţiei şi, deşi a fost contestată în ambele cazuri, s-a câştigat în instanţă. Sentinţele de natură penală au venit după aceste decizii civile. Sunt lucruri absolut incredibile pentru cineva care înţelege că într-un stat de drept o decizie judecătorească rămâne definitivă şi irevocablă”, a declarat corespondentului News.ro senatorul Tánczos Barna.
Potrivit fostului ministru al Mediului, deputatul Korodi Attila, într-un stat de drept, existenţa şcolilor nu este de competenţa penală, ci de competenţa celor care gândesc că tinerii trebuie să aibă o şansă la educaţie fie în limba română, fie în limba maternă, iar dacă sistemul trebuie corectat, acest lucru trebuie să se facă la Ministerul Educaţiei, şi nu de către organele de anchetă.
„O intervenţie a instituţiilor de anchetă este departe de tot ceea ce Europa şi Revoluţia din 1989 ne lasă ca moştenire şi sper ca toată lumea să înţeleagă că oamenii sunt pe stradă pentru că înţeleg foarte multe, dar un lucru nu: să fie o faptă penală voinţa de a face şcoală, voinţa de a crea un sistem de învăţământ în limba minorităţilor, în cazul nostru în limba maghiară, şi sperăm să se înţeleagă că aceste lucruri nu se pot rezuma la reţineri, nu se pot rezuma la anchete, ci mai degrabă la înţelegere, la dialog, a aducerea la aceeaşi masă a turutor instituţiilor, ca toţi aceia care au un scop nobil să poată să şi facă ceea ce doresc, nu să-i lăsăm să facă greşeli, ca după aceea să-i anchetăm”, a punctat Korodi Attila.
