Preşedintele Ungariei, János Áder a acordat istoricului român Lucian Boia Crucea de cavaler a Ordinului de Merit al Ungariei în semn de recunoaştere a activităţii deosebite desfăşurate ca istoric, precum şi a întregii opere prin care contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea relaţiilor dintre poporul maghiar şi român.
Boia a fost acuzat de colaborare cu Securitatea.
CE SCRIE AGENȚIA MAGHIARĂ DE ȘTIRI MTI DESPRE DECORAREA LUI BOIA:
Distincţia a fost înmânată omului de ştiinţă cunoscut pentru
cărţile sale demolatoare de tabuuri şi de mituri, de către
ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Botond Zákonyi, în cadrul unei
festivităţi în cerc restrâns organizat, marţi, la Ambasada Ungariei
din Bucureşti.
Istoricul care nu o dată s-a opus concepţiei oficiale române
despre istorie, oglindită în manualele şcolare, şi astfel a devenit
deseori ţinta naţionaliştilor români, a declarat presei ungare că a
fost surprins de distincţia primită de la statul ungar, dar o
primeşte cu plăcere; ştia că lucrările sale sunt citite şi în
maghiară, dar nu şi-a închipuit că se bucură de o asemenea
popularitate.
El a precizat că se consideră un om liber, iar în democraţie
fiecare are dreptul să judece şi să-şi exprime opinia proprie.
Crede că nu există contradicţie între disputele româno-maghiare
despre istorie şi faptul că a primit o decoraţie din partea
statului ungar.
Întrebat fiind că această distincţie îi este înmânată în anul
centenar al Tratatului de pace de la Trianon, când pe ordinea de zi
a parlamentului român se află un proiect de lege care vrea să
decreteze zi de sărbătoare data de 4 iunie, pe care Ungaria o
consideră ca ziua celei mai mari nedreptăţi din istorie, Lucian
Boia a răspuns că nu ştie despre această iniţiativă, dar crede că
românii ar trebui să accepte şi să respecte faptul că Trianon
reprezintă o traumă majoră pentru Ungaria şi pentru naţiunea ungară.
Lucian Boia a afirmat: rezolvarea durerilor din trecut – şi nu
numai în cazul maghiarilor – nu trebuie căutată în trecut, deoarece
istoria nu poate fi schimbată, ci în viitor. “Istoria şi-a
accelerat cursul, schimbările sunt tot mai repezi şi s-ar putea ca
peste două sau trei generaţii să ni se pară foarte departe toate
aceste dispute naţionaliste de secol 19”, a spus istoricul,
adăugând că el crede în Uniunea Europeană care este în curs de
consolidare în care nu vor mai exista graniţe. “Cu toţii suntem
europeni până la urmă, ne asemănăm între noi şi problemele noastre
se aseamănă între ele în mult mai mare măsură, decât cu problemele
celor care trăiesc pe alte continente”, a spus Lucian Boia.
La întrebarea: unde trebuie căutate punctele de plecare ale
unei reconcilieri româno-maghiare, profesorul a spus: poate că este
naiv, dar el consideră relaţiile dintre România şi Ungaria mai
degrabă bune în ansamblu. A recunoscut că există dispute privind
istoria, însă acestea ar trebui rezolvate de istoricii celor două
popoare, aşa cum au reuşit să facă francezii şi germanii.
La observaţia presei că tocmai concepţiile diferite despre
istorice, prezente în manuale, sunt cele care transmit
adversităţile între români şi maghiari de la o generaţie la alta,
Lucian Boia a precizat: din păcate, istoria nu este ştiinţa
adevărului absolut, ci o interpretare ulterioară a unei realităţi
petrecute, influenţată de perspectiva, de cultura, de ideologia
autorului său. El a adăugat: nici el nu consideră de bun augur
faptul că în Europa există atât de multe interpretări ale istoriei.
Istoricii români şi unguri ar trebui să ajungă la o înţelegere cel
puţin în chestiuni esenţiale, pentru a elabora o istorie, chiar
dacă nu oficială, cel puţin conformă principiilor europene.
“Eu am scris istoria pe care am crezut-o de cuviinţă, am
scris-o onest, am încercat să interpretez lucrurile ferindu-mă cât
mai mult de ideologii şi mai ales de naţionalismul extrem care a
făcut atâta rău. Acesta e demersul meu. Aş vrea să pot să schimb
lumea, s-o fac mai bună, mai dreaptă, dar nu am asemenea forţe”, a
conchis istoricul român.
În discursul său laudativ, Botond Zákonyi a subliniat: Lucian
Boia nu rescrie istoria în cărţile sale eseistice care au iscat
controverse mai mult sau mai puţin violente, ci el o regândeşte,
punând evenimentele istorice într-o altă lumină. Nu are o
semnificaţie deosebită faptul că Boia a primit distincţia statului
ungar în anul centenar al Trianonului, deoarece ea ar fi actuală şi
anul viitor, aşa cum ar fi fost de actualitate şi anul trecut, în
acest an însă se condensează această aglomeraţie de probleme care
poartă de obicei numele de “trauma Trianonului”, iar problemele
maghiarilor sunt foarte bine “atenuate” de lucrările lui Boia, a
arătat ambasadorul Ungariei la Bucureşti.
Activitatea de excepţie a lui Lucian Boia a fost recunoscută şi
de Germania prin acordarea unei distincţii de stat, astfel în 2018
el a fost decorat cu Crucea Federală de Merit a Germaniei.
CE A SCRIS EVENIMENTUL ZILEI DESPRE COLABORAREA LUI LUCIAN BOIA CU SECURITATEA:
Timp de 29 de ani, apreciatul autor Humanitas și scriitor de ficțiune Lucian Boia a fost lovit de amnezie cu privire la relațiile sale cu Securitatea. Dezvăluirea făcută de Evenimentul Istoric privind prezența lui pe o pagină „pierdută” de SIE și CNSAS, dintr-o listă a „brigadierilor Securității” din spațiul extern, se pare că i-a provocat un oarecare proces de anamneză. În ultima lui carte de memorii apărută la Humanitas, „Cum am trecut prin comunism. Al doilea sfert de veac”, Lucian Boia recunoaște, în final, cu o jumătate de gură, că a colaborat cu Securitatea timp de 16 ani, începând de la vârsta de 29 de ani, respectiv din 1973 (deși nu e foarte sigur de an) și până în 1989.
