de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics
În februarie 2017, imediat după alegeri, guvernul PSD-Dragnea a introdus o măsură stupidă și – credeau ei – populistă, menită să le îndulcească relația cu tinerii frumoși și liberi din universități. Nu le-a îndulcit-o. În februarie 2021, imediat după alegeri, guvernul PNL-Cîțu pregătește decizia corectă, eliminarea măsurii. Doar că furia studenților se prefigurează atît de mare, încît protestele de stradă se vor ține lanț, pînă la demisia cabinetului. Cel puțin asta ne învață istoria ultimilor ani că trebuie să se întîmple. Sau poate nu se întîmplă nimic și vom avea, de fapt, o nouă dovadă că în România protestele se fac doar la comandă.
Să reamintim faptele, pe scurt.
La 1 februarie 2017, guvernul PSD a introdus gratuitate pentru transportul pe căile ferate pentru studenți și reducere de 50% pentru elevi, pe tot parcursul anului calendaristic, indiferent de distanță sau rută.
O măsură menită, au spus mulți, să mituiască tinerii frumoși și liberi ai patriei, de mult timp armă letală la mitinguri anti-pesediste. Nu întîmplător OUG-ul de rigoare fusese dată în acceași zi cu celebra Ordonanță 13 care a scos în stradă exact tefeliștii. În egală măsură, o decizie păguboasă economic și chiar social.
Mita nu a funcționat.
Nu doar că tefeliștii au continuat să înjure PSD și să preamărească PNL și USR, dar lucrurile s-au complicat dramatic.
Trenurile țării s-au trezit peste noapte invadate, efectiv, de tineri care umblau peste tot, pe gratis. Călătoriile cu trenul deveniseră o provocare pentru restul cetățenilor, care abia mai găseau locuri. După ce s-a introdus și posibilitatea de rezervări online ale biletelor, a apărut o problemă și mai și: tinerii făceau rezervări ”preventive” pentru diverse deplasări pe care, ulterior, le abandonau. Așa se face că a apărut fenomenul trenurilor pline virtual și goale real, dar care țineau călătorii obișnuiți pe tușă.
Statisticile revelevau că o cincime pînă la un sfert din transportul CFR fusese monopolizat de studenți și elevi.
Confruntat cu mari probleme după măsura necugetată, PSD a încercat în următorii doi ani soluții de limitare a dezastrului, una dintre ele fiind plafonarea la 26 de ani a vîrstei studenților care beneficiau de gratuități, ori acordarea lor doar studenților fără restanțe.
Și-a pus tefelimea în cap.
În octombrie 2017, spre exemplu, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) cerea Guvernului şi Parlamentului modificarea cadrului legislativ astfel încât şi studenţii cu vârsta de peste 26 de ani să beneficieze de gratuitatea la transportul feroviar intern și ”să nu mai există niciun dubiu cu privire la acest drept”.
Un mare privilegiu, nemaintîlnit în alte zări, devenise rapid un ”drept”.
Un an mai tîrziu, în iulie 2018, actualul premier Florin Cîțu ataca foarte dur măsura PSD, anunțînd că CFR Călători a trecut de la 48 de milioane de lei profit la 367 milioane de lei pierdere în doar 12 luni:
”Dragnea #penalul și gașcă lui de incompetenți știu foarte bine că împing România într-o prăpastie din punct de vedere economic și o izolează politic. Dar nu-i interesează. Nu ei decontează costul acestui dezastru. Noi plătim. De aceea, revin și spun, trebuie să plătească personal. Toți” scria senatorul PNL pe Facebook. Cîțu era consecvent, el se opusese proiectului Legii nr. 95/2018 privind gratuitățile, în parlament, dar propriul său partid avusese altă poziție.
În vara anului 2019 situația transporturilor cu trenul devenise complicată, românii nu mai suportau aglomerațiile din trenuri produse de tineri care umblau hai-hui pe unde doreau, gratis.
Pe 23 iulie, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, se vedea nevoit să explice, într-o conferinţă de presă, că vagoanele de tren sunt aglomerate din cauza rezervărilor făcute de studenţi și anunța totodată că guvernul va adopta un act normativ prin care va limita numărul de călătorii gratuite cu trenul pentru studenţi. De asemenea, limita de vârstă a studenţilor pentru a beneficia de gratuitate urma să fie de 26 de ani.
Imediat, venea replica nervoasă a liberalilor: ”Dacă vă încurcă studenții, dați-vă demisia, domnule ministru Cuc! Lăsați în pace studenții, domnule Cuc, și faceți investițiile necesare! Sau, dacă nu, plecați acasă! Incapabil să-și asume managementul defectuos al CFR Călători, Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor, iese din nou la rampă cu declarații halucinante și lipsite de realism. Aflat mai tot timpul în căutare de vinovați, nu de soluții, ministrul Cuc i-a luat în vizor de această dată pe studenți, din cauza cărora ar fi aglomerate trenurile” declara deputatul PNL Vasile Varga.
După încă o zi, premierul Viorica Dăncilă antama discuții cu studenții nervoși și transmitea că guvernul vrea să creeze condiții ca ei să rămână în țară.
Gratuitatea a rămas pînă azi în vigoare. Guvernele PSD au continuat să fie înjurate de tefeliști.
Acum, guvernul PNL se pregătește să taie în carne vie.
Măcar Florin Cîțu e consecvent; colegii săi de partid, nu!
Iar de la studenții înșelați în așteptări de guvernarea dreptei e de așteptat un val imens și vehement de proteste de stradă care să nu se oprească pînă la anularea prezumtivei decizii ori pînă la căderea guvernului.
Nu de alta, dar ne amintim ce supărați și activi erau pe vremea guvernelor PSD.
Prin ianuarie 2013, ANOSR depunea, la Guvern o petiţie cu revendicări ale studenţilor, documentul fiind semnat de peste 10.000 de persoane şi având peste 100 de metri lungime. Se cerea creşterea bugetului alocat educaţiei, asumarea unui plan de creştere până la şase la sută din PIB în următorii ani, majorarea subvenţiei pentru cămine şi cantine, pentru a acoperi inflaţia produsă de la ultima creştere şi construirea de noi cămine studenţeşti, majorarea veniturilor tinerilor angajaţi din educaţie şi sănătate prin acordarea de deduceri fiscale şi o participare mai bună a tinerilor în procese decizionale de importanţă majoră pentru universităţi şi societate.
În luna octombrie a aceluiași an, ANOSR afişa bannere în amfiteatre şi campusuri în toată ţara pentru a cere, din nou, 6 la sută din PIB pentru Educaţie. Se cerea asta și în discursuri adresate conducerii universităţilor, cadrelor didactice şi tinerilor boboci, care erau îndemnați să se alăture demersului.
În noiembrie, ANOSR organiza proteste de stradă în Capitală şi în centrele universitare din ţară, la Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Galaţi, Baia Mare, Sibiu, Suceava, Oradea şi Alba Iulia pentru cei 6% din PIB pentru educaţie.
Studenţii se declarau „revoltaţi de lipsa de responsabilitate pe care guvernanţii României o arată faţă de educaţie, când ea este definită că o prioritate naţională”.
Acum, situația este infinit mai dramatică decît în acei ani de proteste.
Nu doar că cei 6% din PIB pentru Educație sunt basme cu cocoșul roșu, dar studenții se mai văd confruntați direct și cu perspectiva devastatoare de a pierde un avantaj direct – subliniem direct – anume pierderea gratuităților la transport. Probleme grave, care se adaugă altora la fel de grave generate de pandemia în care România a fost singura țară cu școlile închise atît de mult timp. Nici nu mai vorbim de tăierile de burse de către diverse primării, de haosul din școli, de certurile dintre ministerul Educației și cel al Sănătății.
Una peste alta, în cîteva zile piețele patriei ar urma să fie încinse la roșu de tinerii frumoși și liberi din licee și universități, după obiceiul pămîntului.
Ori poate nu va fi cîtuși de puțin așa?
Și nimeni nu va ieși în stradă.
Tinerii vor sta cuminți în banca lor, rezumîndu-se la comunicate mai degrabă sfioase, precum cel de ieri al ANOSR.
Și vor dovedi încă o dată că, în România, protestele sincere și spontane sunt, mai mereu, minuțios orchestrate.
