spot_img
4.8 C
București
vineri, aprilie 19, 2024
AcasăDezvaluiriȚintele filmului de la Colectiv

Țintele filmului de la Colectiv

-

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

Dezvăluire explozivă a ziarului Libertatea: o înregistrare video făcută în seara în care a ars clubul Colectiv scoate la lumină aspecte mai puțin plăcute ale operațiunii de salvare, de la autorități mai preocupate să vorbească la telefon ori să se plimbe ca să se afle în treabă pînă la înjurături teribile la adresa victimelor din partea celor veniți să le salveze. Marea întrebare e de ce a apărut abia acum o asemenea filmare, la patru ani de la eveniment, și pe cine țintește?

Pentru că doar naivii ar crede că lansarea în public a filmului e o pură întîmplare. Un asemenea document nu se obține gazetărește, ci se livrează – fără ca asta să știrbească valoarea demersului jurnalistic – iar cine livrează, o face în numele unui scop bine determinat, întotdeauna.
Cei de la ISU, care au făcut filmarea, au o teorie plină de candoare: nu au dat-o pînă acum nimănui pentru că nu a cerut-o nimeni.

Dincolo de asta, să vedem cine ar fi țintele posibile ale scurgerii unui film scandalos după patru ani.

Un prim nume vehiculat ar fi al lui Victor Ponta, premierul de la acea vreme. Și se speculează că apariția filmului ar fi în legătură cu cerbicia lui față de sprijinirea noului guvern. Posibil, dar cam greu de crezut: pentru proasta gestionare a cazului Ponta a plătit deja scump, prin pierderea fotoliului de premier, apoi a celui de lider al PSD. Ar mai putea deconta în planul imaginii doar dacă s-ar aduce probe că el, personal, a făcut cine știe ce nefăcute în calitatea sa de premier, atunci, dar filmul nu conține nimic de genul ăsta.

La fel de bine s-ar putea specula că și Klaus Iohannis riscă daune de imagine. Difuzarea filmului fix în ziua stabilirii guvernului PNL nu face decît să constituie un arc emoțional peste timp între guvernele ”lui”. Iar despre primul pînă și Vasile Blaga spunea cîndva că s-a cocoțat pe cadavrele de la Colectiv, necum adversarii.

Dacă există un personaj care nu prea iese bine deloc din filmare, acela este Raed Arafat, coordonatorul de la fața locului al operațiunii de salvare, una care nu prea se încadrează în standardele hollywoodiene, ca să fim onești. Ba chiar dimpotrivă, s-ar spune.
Același Raed Arafat care a susținut permanent că operațiunea s-a derulat ca la carte.
Același Raed Arafat care alaltăieri a dat cu subsemnatul la parchet într-un nou dosar Colectiv, deschis în urma plîngerii părinților celor decedați, care acuză autoritățile că fac totul ca să îngroape povestea.
De altfel, preşedintele Asociaţiei Colectiv, Eugen Iancu, tatăl uneia dintre victime, îl acuză direct de minciună pe Raed Arafat, legat de intervenția din noaptea tragediei din clubul Colectiv și susține că acesta ar fi cerut documente din Ministerul Sănătății, după ce a aflat că a fost citat la Parchetul General.

E clar că pe Arafat, fondatorul SMURD și șeful ISU, se pune o presiune uriașă în aceste zile.
Se urmărește demisia sa de la șefia ISU?
Și dacă da, de ce?

Răspunsul ni l-ar putea oferi teribilele evenimente din ianuarie 2012 care au dus la căderea guvernului Boc.
Pe atunci, reamintim pe scurt, cabinetul Boc-Băsescu încerca să impună o nouă lege a sănătății, care spărgea monopolul de stat în domeniul asistenței de urgență, al Casei Asigurărilor de Sănătate și permitea spitalelor să funcționeze ca societăți comerciale, Arafat fiind un oponent total al ideii, cu argumentul că privatizarea parțială ar destabiliza un sistem care funcționează bine.
Medicul a intrat în conflict vehement atît cu premierul cît și cu președintele Băsescu, cel din urmă clamînd că ”nu va accepta ideea ca medicina de urgenţă să rămână integral de stat”. Cu o lună înainte, tot el declara că „dacă este un duşman mai mare al apariţiei încă unui sistem privat de sănătate, el se numeşte Raed Arafat”.

Să pomenim, în treacăt, că presa a dezvăluit de-a lungul timpului că ambulanțele necesare serviciului de urgență s-au achiziționat cu zecile și cu sutele prin intermediul unei firme a unui apropiat al medicului, ceea ce ridică unele semne de întrebare vizavi și de bunele intenții ale șefului ISU.

În scurt timp, au început proteste de stradă, cele mai puternice din mandatele lui Băsescu, în care oamenii se solidarizau cu Raed Arafat, care au luat amploare și au devenit chiar violente, în pofida faptului că Boc, speriat, a retras proiectul legii, iar medicul a fost repus în funcția de subsecretar de stat la ministerul Sănătății. Ne amintim cum premierul desemnat de azi, Ludovic Orban, s-a repezit la proteste în ideea cîștigării de capital politic și s-a ales cu o chelfăneală și cu huiduieli maxime.
Scandalul a atins cote paroxistice și nu s-a potolit pînă cînd premierul Emil Boc nu și-a prezentat demisia, pe 6 februarie. ”Sunt interese gigantice legate de noua lege a Sănătații” mai apucase Băsescu să spună public înaintea căderii guvernului.

Arafat a cîștigat disputa cu Boc și Băsescu.

În 2015, într-un interviu pentru tolo.ro, Arafat se menținea pe poziții, spunînd că cei interesați de privatizarea SMURD sunt cei ”care vor să aibă acces la fondurile publice destinate situațiilor de urgență. Nu e vorba doar de medicină, ci și de pompieri, să știți” adăugînd că nu e la curent cu un demers al lui Dorin Cocoș de intrare pe piața respectivă după ce ar fi cumpărat deja ambulanțe private.

Oamenii din guvernul Boc-Băsescu și-au luat adio de la pîrghiile puterii de la momentul căderii cabinetului Boc pînă azi, cînd se pregătesc să revină la putere prin vehiculul PNL.

”Interesele gigantice” s-ar putea să fi revenit la viață.
Totul e să se elimine principalul oponent al privatizării din sistem, Raed Arafat, dar într-un mod care să nu-i mai permită victimizarea publică, precum în 2012.
Și la cum se prezintă lucrurile, operațiunea dă semne că merge strună: sub perdeaua de fum a unor interese politice implicînd votarea noului guvern în parlament s-ar putea ascunde o afacere de multe miliarde de euro, pîndită de mulți ani la cotitură. 

spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img