Directorul general al Rosneft, Igor Secin, a declarat sâmbătă că firmele energetice americane sunt principalii beneficiari ai închiderii Strâmtorii Ormuz, însă a avertizat că tensiunile prelungite din regiune ar putea afecta cererea globală de petrol pe termen lung, relatează CNBC.
Vorbind la St. Petersburg International Economic Forum, Sechin a susţinut că blocarea acestei rute maritime strategice, prin care tranzitează aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol, a modificat profund echilibrul pieţei energetice globale.
”Principalii beneficiari au fost, desigur, companiile americane, care au obţinut avantaje neconcurenţiale şi posibilitatea de a comercializa volume de petrol cu costuri ridicate la preţuri mai avantajoase”, a afirmat Secin.
El a adăugat că menţinerea tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz pentru o perioadă îndelungată riscă să reducă cererea de petrol şi să stimuleze interesul pentru surse alternative de energie.
Conflictul dintre Statele Unite, Israel şi Iran a provocat perturbări majore pe piaţa energetică mondială, iar creşterea preţurilor petrolului a contribuit la majorarea veniturilor Rusiei din taxe şi redevenţe petroliere.
Datele Ministerului rus de Finanţe arată că veniturile bugetare din petrol şi gaze au crescut cu 32,4% în luna mai faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 678,9 miliarde de ruble (aproximativ 9,3 miliarde de dolari).
Secin a apreciat că China a fost cea mai bine pregătită pentru actuala criză energetică datorită politicilor sale strategice, însă a avertizat că şi alte puncte-cheie ale comerţului mondial, precum strâmtorile Malacca, Bab el-Mandeb şi Gibraltar, ar putea deveni vulnerabile la perturbări.
În privinţa preţului petrolului, şeful Rosneft estimează că, dacă Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă în viitorul apropiat, cotaţia Brent ar putea ajunge la 95-96 de dolari pe baril până la sfârşitul acestui an. Ulterior, în următoarele 12 luni, preţul ar putea coborî spre intervalul 80-85 de dolari pe baril, iar în a doua jumătate a anului 2027 piaţa ar urma să revină la fundamentele economice obişnuite.
