Călin Popescu Tăriceanu a propus înfiinţarea unei comisii parlamentare de evaluare a democraţiei. Cum poate fi făcută această evaluare? „Există în momentul de faţă o serie de organizaţii neguvernamentale la nivel european, mondial, care fac în mod curent aceste evaluări pentru diferite state, pe baza unor criterii obiective. Cred că putem prelua acest exemplu de bune practici şi să încercăm să facem un exerciţiu similar în România, pentru că realitatea politică, socială îmi demonstrează că există anumite deficienţe la nivel instituţional, care trebuiesc corectate. Nu putem vorbi în România de o ţară în care funcţionează pe deplin statul de drept, atâta vreme cât o serie de principii fundamentale nu sunt respectate, printre care separaţia puterilor în stat, independenţa lor şi echilibrul între puterile statului”, spune şeful Senatului.
Călin Popescu Tăriceanu ar vrea „să participe organizaţiile neguvernamentale, societatea civilă, mediul academic, în aşa fel încât să putem găsi nişte răspunsuri corecte şi sigur că în final, comisia aceasta ar trebui să facă un set de propuneri de modificări probabil în plan legislativ”.
Ce valoare juridică va avea raportul comisiei? „Nu poate să aibă o valoare juridică absolută, decât în măsura în care propunerile conţinute în acest raport vor fi adoptate de Parlament şi sigur, vor fi agreate cu ceilalţi participanţi la această dezbatere”, explică Tăriceanu.
Călin Popescu Tăriceanu le răspunde celor care critică propunerea sa de înfiinţare a unei comisii de evaluare a democraţiei: „Cred că mai bine ar fi înainte de a face critici, cei care au ceva de spus să spună direct şi să observăm cu toţii că lucrurile nu merg bine, adică în ultima perioadă constatăm, cu exemple din ce în ce mai numeroase, abuzuri şi excese în domeniul justiţiei. Trebuie să corectăm aceste lucruri, pentru că altfel există riscul ca simplii cetăţeni să piardă încrederea în instituţia Justiţiei, în actul de justiţie şi acesta ar fi un lucru extrem de grav”.
Întrebat dacă nu există organisme din justiţie care pot corecta aceste „abuzuri şi excese”, şeful Senatului a răspuns: „Există această posibilitate, fără doar şi poate, dar lucrurile nu s-au întâmplat aşa. În al doilea rând, cred că trebuie să acceptăm că totuşi rolul principal în aceste probleme de soluţionare legislativă îl are Parlamentul, fără doar şi poate. În al treilea rând, cred că există uneori un conflict de interese, pentru că este foarte greu ca un corp profesional să reuşească întotdeauna foarte bine să se autocenzureze, să se autoregleze în sensul acesta”.
Cum anume este afectată suveranitatea Parlamentului? „Am observat cu toţii în ultima vreme decizii succesive ale Curţii Constituţionale, care au venit să amputeze suveranitatea Parlamentului, pentru că aceste decizii au vizat o serie de acte şi de hotărâri ale Parlamentului, care au fost modificate, dincolo de voinţa exprimată de majoritatea membrilor Parlamentului. Am observat în ultima vreme o serie de intruziuni la nivelul declarativ sau chiar mai mult din partea Justiţiei la adresa Parlamentului”, susţine Tăriceanu.
El declară că în cazul Ponta, „ne situăm în afara regulilor jocului democratic, dacă un Guvern, un prim-ministru ajunge să fie demis de altcineva decât de Parlament (…). Cu toţii trebuie să ne uităm la aberaţiile pe care le produc câteodată procurorii. Nu trebuie totuşi să credem că procurorii sunt o putere infailibilă. Cred că trebuie să existe nişte filtre şi oameni care să aibă curajul să le spună foarte direct: „greşiţi!”. Nu e prima dată”.
