În timp ce pandemia de COVID-19 se abătea asupra Italiei şi apoi a metropolei americane New York în martie, California, anticipând un val mortal de îmbolnăviri, a ordonat spitalelor să renunţe la procedurile medicale neurgente şi a convocat mii de lucrătorii medicali în ajutorul pacienţilor, notează joi Reuters conform Agerpres.
Însă valul prognozat nu a venit. În schimb, costurile tuturor acestor pregătiri – ridicarea de spitale de campanie, dublarea numărului de rezerve de terapie intensivă, achiziţionarea de echipamente de protecţie – au dat o grea lovitură finanţelor spitalelor, simultan cu înjumătăţirea veniturilor în urma interzicerii procedurilor medicale neurgente.
Măsurile luate au adus spitalele din cel mai populat stat american aproape de faliment, costându-le 14 miliarde de dolari şi obligându-le să concedieze mii de angajaţi medicali, conform Asociaţiei spitalelor din California. Acum, sub dubla lovitură financiară, spitalele se luptă să se pregătească pentru un posibil nou val de infectări la toamnă şi îşi pun în mod serios întrebarea dacă nu cumva au fost excesiv de pregătite în prima fază.
Aşteptându-se să aibă nevoie de mii de doctori, asistente şi alt personal medical, California a făcut apel la un ‘Corp sanitar’ în martie, în care s-au înscris 95.000 de persoane.
Dintre cei care au răspuns apelului, mai puţin de 800 au fost angajaţi de stat, conform datelor compilate de Reuters.
‘Cel mai rău lucru pe care îl puteam face era să fim insuficient pregătiţi. Din punctul de vedere al sănătăţii pacienţilor şi din cel al sănătăţii publice, trebuia să ne pregătim’, a declarat dr. Sanjay Kurani, directorul medical al Centrului Medical din Santa Clara Valley, un sistem spitalicesc public care deserveşte Silicon Valley.
Sectorul cere acum statului ajutoare de 1 miliard de dolari, pentru a acoperi o parte din aceste costuri şi a-şi respecta obligaţiile financiare în următoarele câteva luni, şi alte 3 miliarde în noul an fiscal care începe la 1 iulie.