spot_img
0.5 C
București
luni, februarie 6, 2023
AcasăDezvaluiriServiciile secrete ale Armatei băgate în Justiție

Serviciile secrete ale Armatei băgate în Justiție

-

de Elena Radu, avocat

- Reclama -

Proiectul de lege privind Politia militara: Intră serviciile secrete ale armatei în locul/lângă SRI la strângerea de probe în procesul penal dacă devine proiectul acesta lege?

Ieri Guvernul a aprobat un proiect de lege privind Politia militara, care urmeaza a fi depus in Parlament ca sa devina lege.

Proiectul si nota de fundamentare le gasiti aici: https://sgg.gov.ro/…/proiectele-de-acte-normative-care…/

In anul 2021 a fost in dezbatere publica un astfel de proiect de lege: https://www.facebook.com/nasulteleviziunealibera/videos/1401235776907080

El fusese postat pe site-ul Ministerului Apărării Naționale la 27.01.2021 si avea forma asta https://sg.mapn.ro/…/20210127_N_LEGEA_POLITIEI_MILITARE…

Si in 2021, ca si acum, atrăgeam atenția ca printr-o astfel de lege se mai creeze o altă ”structură” de organe de cercetare penală speciale.

Cu toate că în Expunerea de motive se menționează că poliția militară a fost înființată în Armata României în anul 1990 prin ordin al ministerului apărării și că există un cadrul organizatoric variat și pe alocuri nespecificat, din analiza întregului proiect reiese că, în fapt, acesta nu reprezintă un veritabil proiect de lege pentru organizarea și funcționarea poliției militare, scopul lui fiind acela de extindere a atribuțiilor poliției militare, unul din aceste domenii fiind cercetarea penală specială în orice domeniu depășind atribuțiile constituționale ale forțelor armate (art. 118 alin. 1 din Constituție).

Poliția militară va funcționa sub Statul Major al Apărării (va fi o direcție a acestuia).

Pornind de la

Decizia 21/2020 a ICCJ privind lucratorii politiei judiciare din cadrul DGA (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/237053)

prevederile Legii nr 346/2006 privind organizarea si functionarea MAPN (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/73882 ),

art 1 alin 1, art. 4 și 5, Cap IV, art. 13 din Proiect,

putem constata următoarele:

Cum ofiterii cu atributii specifice organelor de cercetare penala speciala din cadrul politiei romane primesc aviz NELIMITAT de la Parchetul de pe langa ICCJ si a zis ICCJ ca atunci pot sa faca orice acte de urmărire penală care ii sunt delegate de procuror, dacă vrea un procuror civil sa ii delege atribuții unui ”politist de judiciara” din cadrul Politiei militare – poate? Ca mie mi se pare ca poate.

Si cum politia militara este în compunerea Statului Major al Apărării, iar potrivit legii nr. 346/2006:

art 14 (6) Șeful Statului Major al Apărării solicită și primește informațiile necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor și responsabilităților proprii și este sprijinit de șefii structurilor centrale.

Articolul 15

(1) Direcția generală de informații a apărării asigură obținerea, prelucrarea, verificarea, stocarea și valorificarea informațiilor și datelor referitoare la factorii de risc și amenințările interne și externe, militare și nonmilitare, care pot afecta securitatea națională în domeniul militar, acționează pentru prevenirea, descurajarea și contracararea oricăror riscuri sau amenințări care pot afecta securitatea națională a României în domeniul militar, coordonează aplicarea măsurilor contrainformative și cooperarea atât cu serviciile/structurile departamentale naționale și de informații, cât și cu cele ale statelor membre ale alianțelor, coalițiilor și organizațiilor internaționale la care România este parte și elaborează politicile, coordonează și controlează, la nivelul Ministerului Apărării Naționale, potrivit legii, activitățile referitoare la protecția informațiilor clasificate naționale, NATO, UE și a informațiilor clasificate care fac obiectul tratatelor, înțelegerilor și acordurilor bilaterale sau multilaterale în domeniul apărării la care România este parte.

(2) Personalul Direcției generale de informații a apărării își desfășoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizare a securității naționale în domeniul militar. Pentru culegerea de informații în teatrele de operații și pentru lupta împotriva terorismului, Direcția generală de informații a apărării poate avea în subordine structuri combatante.

(3) Direcția generală de informații a apărării este condusă de un director general, cadru militar în activitate. Directorul general este numit de către ministrul apărării naționale, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Funcția de director general al Direcției generale de informații a apărării este asimilată funcției de secretar de stat.

(4) Unele categorii de tehnică și bunuri specifice se achiziționează, în condițiile legii, prin structuri specializate proprii, de la parteneri interni sau externi.

(5) Pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice securității naționale în domeniul militar, Direcția generală de informații a apărării execută misiuni independente sau integrate la nivel strategic, operativ și tactic, în țară și în străinătate, inclusiv cu structuri combatante proprii.

(6) Activitatea specifică a Direcției generale de informații a apărării are caracter secret de stat.

(7) Direcția generală de informații a apărării desfășoară acțiuni specifice în spațiul cibernetic în scopul cunoașterii, monitorizării și contracarării agresiunilor cibernetice care vizează infrastructurile cibernetice critice ale Ministerului Apărării Naționale.

(😎 Direcția generală de informații a apărării elaborează strategiile, politicile și reglementările specifice domeniului de responsabilitate, precum și politici și reglementări proprii în domeniul managementului resurselor umane și educației militare și coordonează activitatea de formare, specializare și perfecționare a personalului militar din armată în domeniul de responsabilitate.

(9) Direcția generală de informații a apărării desfășoară misiuni de protecție și pază a principalelor categorii de factori umani și materiali din responsabilitatea Ministerului Apărării Naționale, intervenția antiteroristă și participă, potrivit legii, la organizarea și executarea intervenției contrateroriste, prin structura specializată proprie. Regulile de angajare în misiuni și operații ale structurii specializate se autorizează la nivelul Direcției generale de informații a apărării, în calitate de autoritate militară competentă.

Ne trezim că se strâng probe de Direcția generală de informații a apărării?

Intră Direcția generală de informații a apărării în locul/lângă SRI la strângerea de probe dacă devine proiectul acesta lege?

(Din cate am auzit, serviciile secrete ale armatei sunt mult mai bine dotate decât cele ale SRI-ului).

În ceea ce privește poliția militară în ”civilie”, a rămas numai pentru perioada stării de urgență, nu și pe perioada stării de alertă (Art. 13. – Pe timpul stării de urgenţă, poliţia militară continuă să îndeplinească misiunile şi să exercite atribuţiile specifice de pe timp de pace, iar numai la solicitare, îndeplineşte misiuni în sprijinul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, conform legislaţiei în vigoare.)

spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img