Secretarul american al apărării, Mark Esper, a declarat duminică că nu a văzut dovezi concrete furnizate de oficiali ai serviciilor de informaţii că Iranul plănuia să atace patru ambasade americane, o afirmaţie făcută de Donald Trump pentru a justifica uciderea generalului Qassem Soleimani într-un atac aerian, relatează Reuters.
Deşi Esper a spus că a fost de acord cu Trump că noi atacuri asupra unor ambasade americane sunt probabile, el a spus la emisiunea „Face the Nation” de pe CBS că remarcile lui Trump de la Fox News nu s-au bazat pe dovezi specifice privind lovituri care să vizeze patru ambasade.
„Ceea ce preşedintele a spus este că probabil puteau exista atacuri suplimentare asupra ambasadelor. Împărtăşesc acest punct de vedere. Preşedintele nu a invocat o dovadă specifică în acest sens”, a spus Esper.
Presat să răspundă dacă ofiţerii din serviciile de informaţii au oferit dovezi concrete în acest sens, el a spus: „Eu nu am văzut niciuna referitoare la patru ambasade”.
După ce au confirmat că generalul iranian Qassem Soleimani a fost ucis într-o lovitură aeriană americană la Bagdad, oficiali ai administraţiei de la Washington au afirmat că s-a acţionat din cauza unui risc iminent de atac asupra diplomaţilor şi militarilor americani din Irak şi din regiune.
Democraţii şi câţiva republicani din Congres au pus sub semnul întrebării justificarea atacurilor şi au spus că nu au avut parte de briefinguri adecvate, detaliate.
Trump a spus vineri că Iranul probabil a vizat ambasada SUA de la Bagdad şi plănuia să atace patru ambasade ale SUA înainte ca Soleimani să fie ucis într-un atac american cu dronă pe 3 ianuarie.
„Vă vom spune că probabil urma să fie ambasada SUA de la Bagdad. Pot să dezvălui că eu cred că ar fi fost vorba despre patru ambasade”, a spus Trump în cadrul unui interviu pentru Fox News.
Esper a spus într-un alt interviu la emisiunea „State of the Union” că administraţia avea „informaţii excelente” că un atac mai amplu asupra mai multor ambasade era probabil dar că putea împărtăşi aceste date numai cu aşa-numitul „Grup al celor opt”, format din lideri din Congres care sunt ţinuţi la curent cu informaţii sensibile la care restul membrilor Congresului nu au acces.