Seful Institutului Elie Wiesel: In Romania exista o zona radicala care tine in priza fascismul

0
1406

România a preluat președinția Alianței Internaționale a Memoriei Holocaustului (IHRA), pe care o va deține pe timp de un an, urmând în această funcție Ungariei. IHRA este o reuniune de țări, reprezentate la nivel de delegații conduse de reprezentanți ai ministerelor de externe, a cărei misiune este promovarea memoriei, educației și cercetarea Holocaustului., transmite RFI.

„Există în România o așa numită zona gri și una radicală preocupată să țină în priză, în spațiul public, valori și simboluri ale Mișcării Legionare (ML) și fascismul românesc. Aceste tendințe s-au accentuat după iunie 2015 când parlamentul a aprobat legea 217/2015, care a modificat OUG 31/2002, prin incriminarea în mod explicit a simbolurilor, valorilor și a propagandei în favoarea ML precum si interzicerea cultului persoanelor vinovate de crime de război”, a declarat la RFI, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” din România, Alexandru Florian.

„În acest context, intelectuali de notorietate s-au raliat practic vocilor extremiste susținând fals că în România se interzic de la lectură voci ale generației de la ’27 precum Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Vintilă Horia, Mircea Vulcănescu, etc. În fapt, dacă ne referim la aceste persoane, legea interzice cultul acelora care au fost condamnate pentru crime de război. În aceasta situatie se află Mircea Vulcanescu, membru în guvernul Antonescu,Vintilă Horia, condamnat pentru propagandă fascistă, antisemită etc.”, conchide Alexandru Florian.

Într-un raport, publicat în 2004 de o comisiei internațională prezidată de Elie Wiesel, supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz și laureat al Premiului Nobel, s-a stabilit că România se face responsabilă de moartea a 280000 – 380000 de evrei și 11000 de romi în perioada 1940 – 1944.

Concluziile raportului au fost însușite de statul român prin persoana președintelui României la acea vreme, Ion Iliescu, dar sunt în continuare contestate într-o anumită parte a societății românești.