Iulian Fota. Șeful Colegiului Național de Informații de la SRI, spune într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că polonezii și balticii au obținut mai multă securitate de la NATO decât România.
„Pentru că, pur şi simplu, imediat după anexarea Crimeii, țările Baltice și Polonia, beneficiind de lobby-ul foarte influent la Washington al statelor nord-europene au putut să-și impună punctul de vedere. Eu cred că polonezii și balticii au fost mult mai bine articulați, mult mai activi, mult mai insistenți în a explica pericolul pentru țările lor atât celor de la Washington, cât și în câteva capitale europene. Din aceste motive, dar și pentru că aici trebuie reglat un lucru: granița terestră cu Rusia. Atunci argumentele lor au avut și în sensul acesta mai multă greutate, așa că Alianţa Nord Atlantică s-a concentrat mai mult asupra lor, la fel cum, de altfel, a procedat și după războiul din Georgia, din 2008. Neavând graniță terestră comună cu Rusia, fiind ceva mai la distanță de Rusia, zona aceasta de Sud, ca și după războiul din Georgia, a fost considerată că va fi luată în calcul în etapa a doua, dar iată că această etapă a doua încă mai continuă, încă nu este finalizată”, susține Fota.
Eu cred că România trebuie să facă parte din această discuție care va începe. Am văzut propuneri de constituire a unei echipe de experți, condusă de secretarul general NATO, care să evalueze rolul NATO în context internațional și care să vină cu sugestii, cu propuneri. Eu cred că marea bătălie din punctul de vedere al Alianţei Nord-Atlantică pentru România este să facă parte din această discuție. Discuția a început după 2014, iar România a participat doar parțial și, repet, în primul rând din cauza unor chestiuni de ordin intern. Eu cred că acum contextul intern este unul mult mai favorabil – fractura dintre președinte și guvern a dispărut: avem și guvernul și președintele „cu rădăcini” în același partid politic și, cred, ar trebui profitat de momentul acesta de concordie internă, plus că sunt încă alte câteva formațiuni politice care și-au declarat sprijinul pentru președinte și pentru guvern. E un moment bun de politică internă. Deci trebuie valorificat acest moment bun de politică internă și România trebuie să intre în această discuție, pentru că este esențială pentru viitorul României și s-ar putea să constatăm că discuția aceasta împinge NATO pe cu totul alte coordonate decât până acum. Nu îmi este deloc clar dacă această confruntare cu Rusia va continua sau dacă, cumva, mai ales la nivelul țărilor mari care au propria lor relație cu Rusia – Franța, Statele Unite, Marea Britanie -, nu cumva se va găsi o cale de colaborare cu Rusia., a mai precizat șeful Colegiului SRI.
