Eugen Nicolicea,Helmut Duckadam, Radu Mircea Berceanu, Bogdan Niculescu Duvăz se află pe lista de revoluţionari cărora le-a fost conferit titlul de ”Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant”, dosar care miercuri a intrat în atebția procurorilor.
De asemenea pe listă se află și interlopi.
Procurorii Parchetului instanţei supreme fac, miercuri, 21 de percheziţii într-un dosar de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată privind acordarea titlurilor de revoluţionar. Procurorii spun că o mare parte din cele 3.505 persoane care au obţinut până în prezent titlul de “Luptător cu rol determinant în Revoluţie” nu îndeplineau condiţiile cerute de lege, avizarea acestora la Secretariatul de Stat pentru Revoluţionari fiind „urmarea directă a oferirii unor sume de bani persoanelor care aveau influenţă asupra membrilor celor două instituţii ale statului”.
Revoluţionarii vor primi certificate cu titlu de „luptători cu rol determinant“ în timpul evenimentelor din decembrie 1989 şi vor încasa, din bani publici, indemnizaţii lunare cuprinse între 2.600 şi 4.500 de lei pe lună. Asta în condiţiile în care un veteran de război este răsplătit cu 135 de lei lunar, iar salariul unui profesor debutant abia depăşeşte 1.200 de lei.
În lege a fost găsită o breşă prin care cei care au făcut Revoluţia în oraşe precum Buzău, Constanţa, Iaşi, Brăila, Turnu Severin, Craiova şi chiar Uricani să poată primi şi ei certificate de luptători cu rol determinant. Deşi în aceste localităţi a fost linişte desăvârşită până pe 22 decembrie 1989, ele au fost considerate eligibile după ce revoluţionarii au făcut contestaţie. Argumentul a fost că, deşi în aceste oraşe n-au existat morţi sau răniţi înainte de fuga dictatorului, au existat totuşi persoane reţinute. Aşa s-a ajuns ca pe baza unei simple arestări făcută în aceste oraşe să beneficieze zeci de persoane care au urmărit izbucnirea Revoluţiei la televizor şi abia apoi au ieşit în stradă.Dacă au ieşit…
CUM A LUPTAT NICOLICEA LA REVOLUȚIE CU RUDELE DIN SECURITATE
Conform declaraţiei de avere, deputatul Eugen Nicolicea (UNPR) deţine trei case, trei maşini, o barcă cu motor şi depozite bancare de peste 80.000 de euro, însă asta nu l-a împiedicat să solicite un nou certificat de revoluţionar, cu tot cu indemnizaţia aferentă. „E vorba de recunoaşterea faptului că nu am stat, ca alţii, să dorm în timpul Revoluţiei. Până acum n-am beneficiat de niciun drept, pentru că m-a preocupat exclusiv recunoaşterea onorifică. Nici acum nu mă interesează banii, dar până la urmă e treaba mea ce-o să fac cu ei. Sunt proprietatea mea“, a declarat Nicolicea.
La Drobeta Turnu Severin, unde se afla Nicolicea în decembrie 1989 nu a avut loc nici o Revoluție.
Eugen Nicolicea nu poate să explice prea clar în ce a constat participarea sa la Revoluţie, dar se recomandă drept un vechi opozant al regimului comunist, cu toate că socrul fratelui său era prim-secretarul PCR al judeţului Mehedinți.
„Dacă vă interesează, aflaţi că au existat nişte fotografii făcute de Securitate, iar eu sunt fotografiat acolo unde sunt. Unii au avut activitate înainte de 15 decembrie 1989, iar eu mă număr printre ei. Nu stau acum să mai comentez, dar puteţi afla din dosar“,a explicat Nicolicea pentru Adevărul.
INTERLOPI
Printre cei care s-au erijat în lideri ai revoluţiei constănţene s-au aflat Lazăr Cercel şi Metin Cerchez, aflaţi în evidenţele Miliţiei pentru bişniţă cu aur şi geci de piele. Cercel a murit în timp, dar Metin Cerchez este „luptător cu rol determinant. „Eu chiar am fost determinant. S-a spus că apa-i otrăvită şi am verificat, am verificat pe la Institutul de Scafandrii, unde se trăgea, am fost peste tot. Puteam să mor ca un prost“, a explicat Cerchez.
Printre revoluţionarii care au trecut de această ultimă verificare a dosarelor se află şi braşoveanul Constantin Grancea, unul dintre cele mai scandaloase cazuri de impostură din rândul acestei bresle. În decembrie 1989, Grancea era în închisoare (condamnat pentru furt de benzină încă din luna august a acelui an), iar documentele oficiale arată că s-a eliberat abia pe 22 ianuarie 1990. În ciuda acestor evidenţe, Constantin Grancea a susţinut că a participat la Revoluţie şi chiar a reuşit să obţină certificat de revoluţionar. Acum, numele său se află din nou pe lista celor admişi şi va ajunge pe masa preşedintelui Klaus Iohannis pentru acordarea titlului de luptător cu rol determinant, urmând să încaseze indemnizaţie din bani publici.
Pe lista revoluţionarilor admişi se află şi Aurel Iamandi, zis Aurică „Papuaşul”, unul dintre liderii lumii interlope din Bucureştiul anilor ’90. „Papuaşul” ar fi participat la Revoluţie în Bucureşti
