spot_img
31.5 C
București
marți, august 9, 2022
AcasăDezvaluiriScandal cu plăcuțele bilingve la Târgu Mureș

Scandal cu plăcuțele bilingve la Târgu Mureș

-

Primăria Târgu Mureş a omis să atace cu recurs sentinţa prin care hotărârile de consiliul local (HCL) referitoare la indicatoarele stradale bilingve au fost anulate, astfel că decizia judecătorilor a rămas definitivă, scrie în numărul de marţi cotidianul maghiar transilvănean Krónika.

- Reclama -

Consiliul Local Târgu Mureş a aprobat în octombrie 2017 două
hotărâri cu privire la amplasarea indicatoarelor stradale bilingve.
Proiectul înaintat de către Partidul Oamenilor Liberi (POL)
prevedea amplasarea variantelor în limba maghiară a denumirilor
străzilor, iar cel depus de către UDMR se referea la schimbarea
denumirii străzilor, ca să includă şi varianta maghiară. Acest
ultim proiect a însemnat că, spre exemplu, strada Tineretului
(Ifjúság) nu ar fi fost doar inscripţionată bilingv, ci şi-ar fi
schimbat oficial şi denumirea în strada Tineretului – Ifjúság.
Ambele facţiuni politice au votat proiectul celeilalte, astfel că
au fost adoptate ambele. Ambele proiecte au primit însă aviz
negativ din partea secretarului primăriei, Dianora Monica Cătană.

HCL-urile nu au intrat în vigoare, deoarece au fost atacate în
contenciosul-administrativ de către prefectul de atunci al
judeţului Mureş, Lucian Goga, care nu se mai află în funcţie.
Preşedintele executiv al UDMR Târgu-Mureş, István Kali, a declarat
pentru Krónika : procesul a fost pierdut din cauză că secretarul
primăriei nu a atacat sentinţa cu recurs. Cătană nu a făcut
demersurile pentru a apela la Serviciul de Asistenţă Juridică în
Domeniul Minorităţilor “Mikó Imre”, care oferă asistenţă juridică
gratuită şi sunt specializaţi pe astfel de procese, iar biroul
juridic al primăriei nu a reprezentat municipalitatea corespunzător
şi nici nu a atacat cu recurs sentinţa pronunţară de prima instanţă.

Kali consideră că cele întâmplate exemplifică bine cum sunt
“clasate” cazurile maghiare la Primăria Târgu Mureş. Politicianul a
adăugat: UDMR se aşteaptă de la secretarul primăriei să îşi depună
demisia, în caz contrar au în plan să deschisă un proces împotriva
ei.

În România, legea administraţiei locale prevede, din 2001,
inscripţionare bilingvă în loclităţile în care ponderea unei
minorităţi depăşeşte 20 la sută din populaţie. Legea reglementează
însă doar amplasarea de indicatoare de localitate şi în limba
minorităţii, respectiv inscripţionarea instituţiilor publice şi nu
se refereă expres şi la denumirea străzilor. România a ratificat,
însă, în 2008 Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare
într-o formă prin care îşi asumă să folosească şi denumirile
tradiţionale ale localităţilor locuite de minorităţi. Carta prevede
ca doar la nevoie, se va amplasa şi denumirea oficială. În raportul
elaborat despre România în 2012, specialiştii cartei au menţionat
în mod special că nu este suficientă trecerea cuvântului “utca”
(stradă) după denumirea în limba română, şi numele străzi trebuie
să apară în limba minorităţii respective.

Târgumureşenii maghiari au fost revoltaţi în martie 2015, când,
poliţia locală a amendat dur voluntarii Mişcării Angajament Civic
(CEMO) care, dorind să rectifice lipsa plăcuţelor bilingve, au
început să amplaseze ei înşişi inscripţii stradale bilingve.
Ulterior, amenda a fost anulată în instanţă. După valul de migrări
cauzat de conflictele interetnice din anii 1990, la Târgu Mureş
maghiarii au devenit minoritate, iar la recensământul din 2011 doar
45 la sută s-au declarat că aparţin acestei etnii.

spot_img
- Advertisment -spot_img

Must Read

Rețeaua sexuală Epstein, un paravan CIA și/sau Mossad?

0
Podcasterul american Joe Rogan a sugerat, în cadrul emisiunii sale „The Joe Rogan Experience”, că miliardul american Jeffrey Epstein, condamnat pentru abuzuri sexuale, ar...