Imediat după ce Donald Trump a câștigat scrutinul prezidențial american, administrația fostului președinte Barack Obama a sfătuit Lituania să încheie cât mai repede un acord cu Washingtonul privind statutul legal al trupelor americane în această țară, de teama că noul lider de la Casa Albă, aparent mai conciliant față de Rusia, ar putea opri desfășurarea trupelor americane în Europa.
Astfel de acorduri au fost semnate de SUA cu toate cele trei state baltice (Estonia, Letonia și Lituania) cu câteva zile înainte de învestitura lui Donald Trump. Atunci Pentagonul începuse deja operațiunea de desfășurare în Polonia a circa 4.000 de soldați, elementul central al acestei desfășurări de forțe fiind o brigadă de tancuri. Acest dispozitiv va participa la operațiunea Atlantic Resolve, un program de aplicații militare care cuprinde exerciții în mai multe state ale flancului estic, inclusiv în România și țările baltice.
Aliații europeni estimează că, odată cu sosirea trupelor americane în Polonia, planul fostei administrații Obama va fi aplicat în continuare, menționează agenția Reuters într-un comentariu publicat miercuri, neexcluzând însă posibilitatea ca această desfășurare să poată fi folosită de Trump ca o monedă de schimb în negocierile sale viitoare cu președintele rus Vladimir Putin.
‘Atunci când trimiți soldați, plus tancuri, aceasta înseamnă un angajament pe termen lung’, a subliniat comandantul trupelor americane în Europa, generalul Ben Hodges, într-o declarație dată în timpul unei ceremonii la baza militară poloneză de la Zagan, unde sosesc militarii americani înainte de a pleca mai departe către țările unde se desfășoară exercițiul Atlantic Resolve.
‘Nu am auzit că s-ar putea schimba ceva’, a răspuns el când a fost întrebat despre posibilitatea ca Donald Trump — care a caracterizat NATO drept o organizație ‘învechită’ — să reducă anvergura dispozitivului militar american în Europa.
Din punct de vedere politic, pentru Trump va fi greu să readucă trupele americane în SUA ‘la cererea lui Putin’, crede un diplomat din cadrul NATO.
Desfășurarea militară americană în estul Europei este cea mai substanțială de la terminarea Războiului Rece și — pe lângă programul Atlantic Resolve și alte exerciții militare — ea cuprinde și desfășurarea a patru batalioane ale NATO în Polonia și statele baltice, plus prepoziționarea în flancul estic a unor echipamente militare suficiente pentru dotarea a circa 40.000 de soldați ai NATO care ar urma să fie trimiși aici în eventualitatea unei agresiuni. Această desfășurare angrenează și alte state din NATO și are în vedere principiul rotației trupelor, pentru a nu se încălca Actul Fondator NATO-Rusia.
Aparent convins că administrația Trump va menține angajamentul asumat de SUA sub administrația Obama, ministrul polonez al apărării, Antoni Macierewicz, a spus în timpul ceremoniei de la baza Zagan: ‘Dumnezeu să-l binecuvânteze pe Trump’.
Totuși, unele guverne europene se tem în continuare că noul lider de la Casa Albă ar putea folosi acest angajament în negocierea cu Rusia a unei înțelegeri de anvergură privind o nouă ordine globală. Unii analiști sugerează că Trump i-ar putea oferi Rusiei libertate de acțiune într-o mare parte a spațiului ex-sovietic în schimbul unui angajament al Moscovei că nu se va amesteca în Europa.
‘Trump este un om de afaceri și vrea să negocieze de pe poziții de forță’, estimează un diplomat de la Bruxelles al unei țări central-europene.
Deocamdată, noul președinte american a avut la sfârșitul lunii ianuarie o discuție la telefon cu Putin și a sugerat o ridicare a sancțiunilor impuse Rusiei după anexarea Crimeii în schimbul unei diminuări a arsenalelor nucleare.
Potrivit analizei Reuters, printre alte propuneri ipotetice pe care Trump i le-ar putea avansa lui Putin se mai numără și reducerea anvergurii prezenței NATO în flancul estic, inclusiv printr-o concesie legată de componenta scutului antirachetă din Polonia.
Însă până la eventuale schimbări, strategia lui Obama în relația cu Rusia, ce poate fi sintetizată prin ‘dialog și descurajare’, rămâne valabilă. ‘Noi ne bazăm pe fapte, nu pe previziuni’, a indicat Salvatore Farina, generalul coordonator al celor patru batalioane NATO în flancul estic.
