Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a cerut luni Ucrainei să recunoască ceea ce el a numit adevărul ruşinos despre cum naţionaliştii ucraineni au masacrat peste 100.000 de polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în ciuda frontului comun pe care Kievul şi Varşovia îl fac în prezent împotriva Rusiei, relatează Reuters.
Şeful statului polonez a făcut această afirmaţie la marcarea a 79 de ani de la crimele din 1943 din Volânia, în Polonia ocupată de nazişti, iar declaraţia reaminteşte de legăturile istorice complexe dintre Varşovia şi Kiev, într-un moment în care invazia rusă din Ucraina i-a apropiat pe cei doi vecini.
Polonia şi-a deschis porţile pentru refugiaţii ucraineni, iar Duda a permis ca ţara sa să fie folosită ca centru logistic pentru furnizarea de ajutor Ucrainei, în contextul în care aceasta duce un epuizant război de uzură cu Rusia.
Însă, în cadrul unei ceremonii care a avut loc luni, Duda a spus că adevărul despre masacrele din timpul războiului şi alte fapte similare petrecute în Galiţia de Est în 1944-1945 trebuie „spus ferm şi clar” indiferent de orice şi a cerut Kievului să recunoască epurarea etnică a polonezilor de către miliţiile naţionaliste ucrainene.
„Nu a fost vorba şi nu este vorba de răzbunare, de revanşă. Cea mai bună dovadă este perioada prin care trecem acum”, a declarat Duda, făcând referire la cooperarea actuală dintre cele două ţări împotriva Rusiei.
Chestiunea este una complexă pentru ucraineni, a spus el, din moment ce unii îi consideră pe membrii respectivelor miliţii ca eroi ai rezistenţei împotriva Uniunii Sovietice şi ca simboluri ale luptei dureroase a Kievului pentru independenţa faţă de Moscova.
„Cei despre care ştim că au fost criminali au fost de asemenea eroi pentru Ucraina, în alte perioade şi cu un inamic diferit, şi au murit deseori în mâinile sovieticilor, luptând cu o convingere profundă pentru o Ucraină independentă şi liberă”, a declarat Duda.
Ucraina nu a reacţionat deocamdată la afirmaţiile lui Duda, dar afirmaţiile preşedintelui polonez s-ar putea să fie văzute ca nepotrivite în unele cercuri ucrainene, care consideră că încercările de a discuta astfel de evenimente acum fac parte dintr-o tentativă de inspiraţie rusă de a portretiza Ucraina ca o ţară care are nevoie de denazificare, unul dintre obiectivele declarate ale invaziei ruse.
Parlamentul polonez a stabilit că respective crime, comise între 1943 şi 1945 de Armata Insurgentă Ucraineană şi de Organizaţia Naţionaliştilor Ucraineni de sub conducerea lui Stepan Bandera, au avut elemente de genocid.
