Preşedintele Comisiei Europene (CE) a condiţionat deblocarea noilor fonduri UE de modificări în chestiuni privind LGBTQ şi migraţia, Comisia şi Parlamentul European încearcă să exercite presiuni asupra guvernului ungar în două chestiuni asupra cărora alegătorii maghiari şi-au exprimat clar opinia – a declarat joi, în cadrul informării guvernamentale de la Budapesta, ministrul care conduce Cabinetului prim-ministrului.
Gergely Gulyás a spus că dezbaterea de miercuri din Parlamentul European (PE) a oferit tuturor o imagine clară: Comisia Europeană a recunoscut şi ea măsurile luate de guvernul ungar, în primul rând pentru a asigura independenţa justiţiei, însă preşedintele comisiei a condiţionat deblocarea noilor fonduri europene de modificări în chestiuni privind LGBTQ şi migraţia.
Ministrul a declarat: la prima reuniune a guvernului din acest an s-a constatat că fondurile UE vin acum în mod constant, conform înţelegerii de la sfârşitul anului trecut. Ungaria a convenit cu Uniunea Europeană deja în luna mai despre modificările privind sistemul judiciar – pe care Ungaria le consideră nejustificate – care ar trebui adoptate pentru ca CE să recunoască ceea ce preşedintele său a declarat miercuri în PE: legislaţia ungară garantează independenţa justiţiei – a reamintit el. A adăugat că situaţia a fost aceeaşi şi înainte, niciun om întreg la minte nu a pus la îndoială independenţa instanţelor ungare.
Comisia Europeană a avut nevoie de încă şase luni pentru a realiza acest lucru şi să deblocheze o parte din fondurile cuvenite Ungariei – a spus el, adăugând totodată că CE şi PE încearcă să exercite presiuni asupra guvernului ungar în două chestiuni asupra cărora alegătorii ungari şi-au exprimat clar opinia, dat fiind că poziţia anti-migraţie a obţinut un sprijin mai mare decât orice referendum anterior, iar acest rezultat a fost chiar depăşit de cel al referendumului privind protejarea copiilor faţă de propaganda LGBTQ. Ministrul a spus că acest lucru a arătat, de asemenea, că există limite în ceea ce priveşte înţelegerea cu CE.
În privinţa chestiunilor care nu sunt dăunătoare, guvernul ungar este dispus să ajungă la un acord, dar în chestiunile asupra cărora maghiarii şi-au exprimat clar opiniile, acest lucru ar fi nedemocratic şi inacceptabil – a subliniat el.
Pentru Ungaria, răspândirea propagandei LGBTQ în rândul copiilor nu poate fi acceptată nici măcar în cazul în care Comisia ar dori acest lucru, la fel cum nu se poate renunţa la poziţia conform căreia ungurii hotărăsc cu cine vor să trăiască, având în vedere referendumurile organizate pe ambele teme – a spus ministrul.
„Purtăm discuţii cu comisia” – a spus ministrul, reamintind că se poate negocia cu Ungaria, dacă nu este vorba de depăşirea unor „linii roşii”. „Eu, în fond, sunt optimist” – a declarat Gergely Gulyás.
El a anunţat că profesorii, educatorii din grădiniţe şi profesorii din învăţământul profesional vor primi deja în februarie o mărire de salariu medie de 32,2%, pentru anul viitor fiind prevăzută o nouă creştere de 21%. Salariul mediu brut al profesorilor poate fi calculat la peste 672 000 de forinţi (1760 de euro) în acest an, la peste 812 000 de forinţi (2127 de euro) anul viitor, iar în anul 2026 poate ajunge peste 880 000 de forinţi (2305 euro). În acest fel, în acest ciclu, în perioada 2022-2026 se va reuşi dublarea salariilor profesorilor – a adăugat el.
Ministrul a declarat: banii primiţi de la Uniunea Europeană sunt de asemenea „banii noştri”, Ungaria nu îi primeşte în cadou. El a precizat că majorarea salariilor profesorilor va costa aproximativ 6000 de miliarde de forinţi (15,7 miliarde de euro), din care CE asigură 1,77 miliarde de euro.
El a informat despre creşterea salariilor asistenţilor medicali specializaţi în medie cu 20%, începând cu 1 martie, astfel salariul mediu brut al asistenţilor va fi de 715 000 de forinţi (1873 de euro), reamintind totodată că guvernul a decis anterior – pe baza practicilor europene – să stabilească salariile asistenţilor medicali specializaţi la 37% din salariile medicilor.
Gergely Gulyás s-a referit şi la creşterea pensiilor din 1 ianuarie, afirmând că guvernul preconizaeză ca majorarea de 6% să fie semnificativ mai mare decât inflaţia din acest an. El a subliniat: pensiile au crescut şi anul trecut – în total cu 18,5% -, în condiţiile unei inflaţii foarte ridicate.
